Pe aceeași temă
Liberalul Sorin Roşca Stănescu va conduce comisia de anchetă a procurorilor DNA care investighează dosarul de corupţie al judecătoarei Gabriela Birsan. Potrivit obiectivelor comisiei, procurorii DNA urmează să fie audiaţi în Senat. SRI s-a comunicat deja faptul ca nu a existat un mandat de interceptare pe siguranta nationala in cazul judecatorului Corneliu Barsan. Numele acestuia a fost vehiculat ca posibil ministru al justitiei din partea PNL. Sotia sa, judecatoarea ICCJ Gabriela Barsan, este urmarita penal de procurorii DNA sub acuza ca aranja dosare si solutii contra bijuterii, calatorii in strainatate si apartamente la Paris.
Pentru înfiinţarea comisiei s-au inregistrat 103 voturi "pentru", 15 "impotriva" si 9 abtineri. Termenul pentru finalizarea anchetei este 30 iunie.
Roşca Stănescu a cerut înfiinţarea comisiei pentru a ancheta dacă judecătorul Corneliu Birsan şi soţia sa Gabriela Birsan au fost interceptaţi abuziv de procurorii DNA în baza unui mandat de siguranţă naţională, cu toate ca SRI a comunicat deja ca nu a existat un astfel de mandat.
Astfel, Rosca Stanescu doreşte să cheme la audieri toate instituţiile implicate în anchetă, adică, în opinia sa, DNA, SRI şi Curtea Supremă, scrie Gandul.
Comisia înfiinţată de Senat are următoarele obiective: inventarierea şi studierea tuturor documentelor privind cazul Birsan, verificarea modului în care s-au dat interceptările şi audierea tituror celor implicaţi.
De asemenea, obiectivul comisiei este sa stabileasca de ce exista, daca exista, asa cum a reclamat magistratul Barsan, diferente semnificative intre inregistrarile ca atare si stenogramele realizate de DNA. Prin urmare, obiectivele urmarite de comisia speciala de ancheta exced competentele comisiei de supraveghere a activitatii SRI si nu pot fi indeplinite de aceasta.
"Dosarul penal al judecătorului CEDO Corneliu Birsan care a fost soluţionat definitiv de Înalta Curte şi care a constat că acesta este nevinovat la fel ca si soţia sa a incitat discuţii aprinse. Din documentele oficiale, reiese că soţii Birsan au fost interceptaţi în baza unui mandat de siguranţă naţională şi, ca urmare, împotriva lor s-a declanşat o cercetare şi o acţiune penală", a declarat Sorin Roşca Stănescu
SRS susţine că dosarul Birsan a fost deja soluţionat de instanţă. Lucrurile nu stau însă aşa. DNA a anunţat doar că a început urmărirea penală împotriva Gabrielei Birsan, scrie Gandul.
Pe de altă parte, preşedintele Senatului, Crin Antonescu a citit în şedinţă un punct de vedere al Comisiei pentru supravegherea activităţii SRI care spune că, după verificările realizate de comisie, s-a constatat că în cazul Birsan nu ar exista mandate de interceptare pe legea siguranţei naţionale.
"In data de 13 martie 2013, Comisia pentru exercitarea controlului parlamentar asupra SRI s-a autosesizat in baza dezbaterilor din mass-media. (...) Ulterior, pentru a avea mai multe date asupra cazului, am adresat rugamintea judecatorului Corneliu Barsan, printr-o scrisoare transmisa acestuia in data de 22 martie 2013, sa furnizeze comisiei elemente suplimentare pe care le detine privind posibila implicare a SRI in acest caz, elemente de natura sa sprijine activitatea noastra de control. Urmare a demersurilor demarate de comisie in acest caz, va comunicam urmatoarele: unu, pana la acest moment nu am primit niciun fel de elemente de la domnul judecator Corneliu Barsan; doi, concluzia rezultata in urma verificarilor efectuate de comisie este aceea ca domnul Corneliu Barsan nu a facut obiectul niciunui act de autorizare emis in conditiile legii nr 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului si nu constituit obiectul unei preocupari informativ-operative din partea SRI, direct sau in cooperare cu alte institutii", a citat liderul PNL Crin Antonescu, potrivit HotNews.
În adresa semnată de deputatul PSD Georgian Pop, preşedintele Comisiei de supraveghere a activităţii SRI, se precizează că în cazul Birsan nu s-a constat nici un fel de încălcare sau abuz din partea SRI.
"În urma verificărilor comisiei a rezultat că pe numele domnului judecător Corneliu Birsan nu a fost emis nici un mandat de interceptare în baza legii 535/2004 privind combaterea terorismului. De asemenea comisia a solicitat judecătorului să-şi prezinte punctul de vedere şi să aducă date suplimentare însă nu a prezentat nici un punct de vedere", se arată în precizarea semnată de preşedintele Comisie de control a SRI.
Comisia de ancheta este formata din 12 membri si are termen pentru depunerea raportului pe 30 iunie 2013.
Preşedintele comisiei de anchetă a DNA a fost ales Sorin Roşca Stănescu. De la PNL au fost desemnaţi drept membri Victor Ciorbea, Corneliu Dobriţoiu şi Sorin Ilieşiu. De la PSD, în comisie au fost propuşi senatorii: Georgică Severin, Tătaru Dan, Donţiu Ovidiu, Frătean Alexandru şi Mitu Augustin.
Mai multi senatori s-au opus Comisiei
Senatorul UDMR Verestoy Attila a mentionat ca infiintarea comisiei de ancheta nu impiedica functionarea Comisiei de control a SRI, precizand insa ca din partea SRI s-a comunicat faptul ca nu a existat un mandat de interceptare pe siguranta nationala in cazul judecatorului Corneliu Barsan. Verestoy a precizat ca la nivelul Comisiei SRI va fi continuata ancheta in cazul interceptarii judecatorului CEDO, precizand ca ar fi "logic" sa se astepte finalizarea acestei achete.
"O astfel de comisie reprezintă o imixtiune şi o presiune asupra procurorilor. Este o gravă greşală să facem o asemenea comisie", a declarat si senatorul PDL Nicolae Vlad Popa.
Un punct de vedere asemanator l-a avut si senatorul PSD, Savu.
"O astfel de comisie, daca s-ar constitui, ar insemna sa vina la ancheta procurori, judecatori, sa-i intrebe de ce au acordat mandate in cazul doamnei Barsan. (...) Eu cred ca o asemenea comisie... eu as vrea sa se infiinteze, pentru ca as fi curios sa-i aflu concluziile, eu am sa ma abtin, pentru ca sunt de parere ca este impotriva legii", a sustinut Savu.
Aceeaşi părere a avut-o si senatorul Şerban Mihăilescu. "Acum 5-6 ani, noi am mai incercat o chestiune de genul asta si pe urma ne-am cerut scuze, pentru ca procurorii nu vor participa la niciun fel de lucrari, potrivit legii. Pe urma ne-am cerut noi scuze si n-am stiut cum sa mai dam inapoi. Va rog frumos, in spiritul decentei, hai sa amanam o saptamana (...) Hai sa ne mai gandim o saptamana, va rog frumos, in numele USL, in numele cui vreti", a spus Serban Mihailescu.
Cine poate trage la răspundere procurorii
Potrivit legislaţiei procurorii sunt subordonaţi ierarhic în cadrul Ministerului Public. Singurulele instituţii care pot trage la răspundere procurorii sunt Inspecţia Judiciară. CSM şi secţia de procurori din CSM, scrie Gandul.
Departamentul Naţional Anticorupţie face parte din autoritatea judecătorească, alăturat instanţelor judecătoreşti, iar Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei. Potrivit legislaţiei, persoanele care se consideră vătămate prin măsuri ori acte de urmărire penală pot să adreseze o plângere procurorului ierarhic superior, instanţei de judecată, respectiv Consiliului Superior al Magistraturii în temeiul art. 275 – 2781 din Codul de procedură penală ori art.97 din Legea nr.303/2004, modificată
Dosarul lui Rosca Stanescu
Sorin Roşca Stănescu a fost trimis în judecată de procurori în dosarul Rompetrol alături de Dinu Patriciu. În acest dosar Sorin Roşca Stănescu este acuzat de utilizare a informaţiei privilegiate şi de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat. Pe fond Tribunalul Bucureşti a decis achitarea lui Roşca Stănescu şi a lui Patriciu, dar dosarul este judecat în recurs la Curtea de Apel Bucureşti.
