Statul cere rezilierea contractului cu compania chineză pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă

Nuclearelectrica va începe discuțiile pentru încetarea acordului semnat cu compania China General Nuclear Power (CGN) pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Centrala nucleară Cernavodă, potrivit unui anunț al companiei trimis acționarilor. Ruperea acordului, care fusese inițiat de precedentele guverne PSD și criticat de partenerii strategici ai României, este o solicitare oficială primită din partea actionarului majoritar, Ministerul Economiei, și va fi pusă pe ordinea de zi a Adunarii Generale Ordinare si Extraordinare a Actionarilor SNN din data de 12.06.2020.

Ce a trimis Ministerul Economiei Adunării Generale a Acționarilor de la Nuclear electrica:

„Abrogarea Strategiei de continuare a Proiectului Unitatile 3 si 4 Cernavoda prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori (2014) precum si a Strategiei revizuite de continuare a Proiectului Unitatile 3 si 4 Cernavoda prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori (2018).

Mandatarea Consiliului de Administratie al SNN sa initieze procedurile/demersurile/actiunile privind incetarea negocierilor cu compania chineză CGN, precum si incetarea efectelor juridice (prin acordul partilor, denuntare etc) a urmatoarelor documente: “Memorandumul de Intelegere privind dezvoltarea, construirea, operarea si dezafectarea Unitatilor 3 si 4 de la CNE Cernavoda (MoU), si respectiv a (ii) Acordului Investitorilor in forma preliminara.”

Mandatarea Consiliului de Administratie al SNN de a initia demersurile necesare pentru analiza si cristalizarea optiunilor strategice privind constructia de noi capacitati de productie de energie electrica din surse nucleare.

Acordul încheiat cu China General Nuclear Power (CGN) în luna mai 2019 în valoare de peste 6-7 miliarde de euro, credit acordat de bănci chinezești, prevedea construirea reactoarelor 3 și 4, de concepție chineză, la Cernavodă. Pentru recuperarea investiției era prevăzută așa-numita plată pe diferență. Asta însemna că investitorului chinez îi era garantat un preț de vânzare a energiei electrice astfel încât să-și recupereze banii în 10 ani. Cu alte cuvinte consumatorii plăteau diferența dintre prețul garantat al kilowatului-oră și cel real, al pieței, până când CGN își recupera cele 6 miliarde de euro investite inițial.

„Semnarea Acordului a fost posibilă ca urmare a accelerării din ultimul an a negocierilor dintre partea romană şi cea chineză. Realizarea acestei investiţii va permite crearea a mii de locuri de muncă pe perioada desfăşurării lucrărilor. Acest Acord prevede înfiinţarea societăţii de proiect care va derula lucrările de execuţie a celor două unităţi nucleare. Este, practic, primul pas concret pentru materializarea acestui proiect”, se arăta într-un comunicat al Ministerului Economiei imediat după semnarea Acordului pe 8 mai 2019.

****

Dezvoltarea de noi unităţi nucleare în România se află în discuţie încă din 2003. Unităţile 3 şi 4 se află în conservare din 1992. Rata totală de finalizare este de 15% la Unitatea 3 şi de 14% la Unitatea 4, constând în lucrări civile la clădirea reactorului, clădirea turbinei şi clădirea de servicii. În 2014, Guvernul a lansat Strategia de continuare a Proiectului Unitatilor 3 si 4, document aprobat de acţionarii SNN in august 2014. Strategia prevedea organizarea unei proceduri de selectie de investitori şi infiintarea unei companii de proiect (“JVCo”) intre SNN si investitorul privat selectat, cu o durata de 2 ani, in vederea reverificarii fezabilitatii proiectului, determinarii structurii de finantare si adoptarii deciziei finale de investitii.

Conform Strategiei, noua companie de proiect este premergatoare unei societati de tip IPP (producator independent de energie) al carei scop este implementarea proiectului.

În urma selectiei, China General Nuclear Power Corporation (“CGN”) a fost declarat investitor selectat.

China General Nuclear Power Corporation a fost înfiinţată în 1994 şi este cel mai mare producător chinez de energie nucleară, având în operare 11 reactoare.

Proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu o companie chineză nu era privit cu ochi buni de către partenerul strategic, Statele Unite. Pe 20 august 2019 președinții Iohannis și Trump au semnat la Washington o Declarație comună care la unul dintre puncte se referă la colaborarea în domeniul energetic, cu trimitere directă la energia nucleară: ”Încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”, se arată în declarație.

Conform G4Media.ro, ministrul Economiei, Virgil Popescu a declarat pe 4 mai că că susţine foarte mult realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, dar vrea să fie făcute cu parteneri din Uniunea Europeană şi din NATO. „Vorbim despre reactoarele 3 şi 4 de prea mult timp. Eu am afirmat încă de anul trecut că trebuie să facem aceste reactoare şi doresc să le facem şi le vom face cu parteneri din Uniunea Europeană şi NATO. Suntem în acest club european şi în acest club NATO şi cred că acolo avem suficiente surse de finanţare ca să putem să ne descurcăm fără aportul altor surse de finanţare din ţări terţe acestui club. Eu sunt foarte optimist că vom reuşi sa demarăm aceste investiţii de la Cernavodă cu parteneri din Uniunea Europeană şi din NATO”, a spus ministrul Economiei.