Pe aceeași temă
"Dacă e vreo aşteptare din partea cuiva să intervină ministrul Justiţiei, nu se poate întâmpla şi e bine că e aşa”, a mai afirmat ministrul.
Ministrul Justiției, Stelian Ion, a spus, într-o conferință de presă, că dosarul ''10 august'' ''nu se termină aici'', pentru că sunt anchete încă în desfăşurare, subliniind că trebuie așteptată motivarea deciziei prin care a fost respinsă cererea de redeschidere a cazului.
"Cert este că dosarul 10 august nu se termină aici, nu s-a pus punct aici acestui dosar. Din acea cauză aflată în cercetare la DIICOT s-a disjuns o parte către Secţia parchetelor militare şi acea parte îşi va urma cursul, va trebui să se continue ancheta în acea parte, referitoare în principal la interacţiunile jandarmilor subordonaţi, interacţiunile directe cu manifestanţii. De asemenea, mai există o zonă a acestui dosar referitoare la alte persoane care nu deţineau funcţii de militari, deţineau funcţii executive sau administrative. Nici cu privire la acele persoane şi fapte nu s-a luat o decizie finală", a declarat ministrul Justiţiei.
El a subliniat că nu poate interveni în dosarul 10 august şi că ar fi foarte grav să se întâmple acest lucru, iar răspunsurile în ceea ce priveşte clasarea acestui dosar ar trebui să vină din partea sistemului judiciar: "Deci, dacă există vreo aşteptare din partea cuiva, în sensul în care ministrul Justiţiei ar putea interveni în vreun fel în acest dosar, le spun foarte clar că nu se poate întâmpla, şi foarte bine că nu e aşa, altfel am avea o reîntoarcere în nişte vremuri pe care nu ni le amintim cu plăcere".
Ministrul Justiției a mai spus că atunci când va avea datele complete, după motivarea judecătorului de cameră preliminară, nu va ezita să sesizeze Inspecția Judiciară, dacă vor fi indicii că au fost probleme în instrumentarea anchetei acestui dosar.
"E important ca oamenii să aștepte și să nu se năspustească, pentru că nu știm niciunul ce e în acest dosar și nu știm argumentele judecătorului. E prea multă emoție și uneori nu mai reușim să gândim așezat. Da, trebuie luate măsuri foarte dure, dar atunci când avem toate elementele", a mai afirmat Stelian Ion.
În acest context, el a anunțat că va cere un control după ce a constatat că ”multe dosare s-au împotmolit de-a lungul anilor printr-un gen de declinări de competență, de smulgere a dosarelor de la un organ de anchetă la altul", arătând că acestă problemă este una de ordin general.
Principalele declarații ale ministrului Justiției:
Este foarte important ca oamenii să cunoască detalii despre stadiul dosarului 10 august
A fost un eveniment nefericit care a stârnit multă emoție și încă stârnește emoție. Oamenii așteaptă răspunsuri și ele trebuie să vină de la cei care trebuie să dea răspunsurile
Eu voi încerca să dau lămuriri cu privire la acest dosar, dar nu vă așteptați să facem lumină astăzi. E un dosar în curs de soluționare
Eu am fost în Piața Victoriei atunci, am văzut cu ochii mei, voi încerca cât se poate omenește posibil să dau la o parte latura emoțională
Factual, o parte din dosarul 10 august a fost clasat definitiv față de unele persoane din conducerea Jandarmeriei
Decizia a suscitat un val de emoție. E de înțeles. Lumea așteaptă răspunsuri pentru ce s-a întâmplat atunci
Este foarte important să așteptăm motivarea, încheierea judecătorului. Până nu vedem motivarea nu putem avea o imagine de ansamblu cât de cât clară din punct de vedere al anchetei
Solicitarea mea pentru toată lumea este să avem răbdare să vedem motivarea instanței
Cert e că dosarul 10 august nu se termină aici
Din acea cauză de la DIICOT s-a disjuns o parte către Parchetele militare și acea parte, privind interacțiunile jandarmilor cu manifestanții își continuă cursul
Ordonanța de clasare face obiectul unor dosare aflate pe rolul instanței, știu cel puțin un dosar. Teoretic, este posibil orice
Ordonanța de clasare trebuie formulată persoanelor care au formulat sesizări, apoi aceste persoane pot formula plângeri
Eu văd la acest moment că există remedii. E prematur acum să vorbim despre CEDO. Îmi doresc să avem lumină, într-un fel sau altul, în România
Prea mult am solicitat CEDO și am primit prea multe condamnări
Potrivit legii, ministrul Justiției nu poate interveni. Ar fi foarte grav să se întâmple așa și ar fi foarte grav să se poată așa ceva
Dacă există vreo așteptare din partea cuiva să intervin în acest dosar, le spun clar că nu se poate întâmpla
Altfel, am avea o reîntoarcere în vremuri pe care nu le amintim cu plăcere
Răspunsurile trebuie să vină exclusiv din partea sistemului judiciar
CSM a admis o solicitare, într-o formă refăcută față de ce am cerut eu, ca Inspecția Judiciară să facă verificări
Noi vorbim despre ce s-a întâmplat, foarte grav, în Piața Victoriei, dar uităm de ce am fost atunci acolo - pentru a apăra independența sistemului judiciar
Voi face o solicitare de control, pentru că am observat că multe dosare s-au împotmolit de-a lungul anilor, printr-un gen de declinări de competență, de smulgere a dosarelor de la un organ de anchetă la altul și lucrul ăsta nu e de bun augur
Această chestiune e de ordin general și voi cere un control în urma căruia să propunem Parlamentului remedii legislative
După ce primim motivarea judecătorului (în dosarul 10 august), voi analiza dacă este cazul să sesizez Inspecția Judiciară
Acum este prematur, nu există argumente suficiente
Noi nu putem reacționa de fiecare dată reactiv, trebuie o viziune de ansamblu a sistemului judiciar și asta îmi doresc în mandatul meu
Legile justiției sunt un prilej de a așeza unele instituții pe făgaș normal și de a corecta unele anomalii și am mari speranțe
Întrebări:
Considerați că președintele are o responsabilitate privind închiderea dosarului, dat fiind că acesta a numit-o la șefia DIICOT pe Giorgiana Hosu?
În niciun caz nu pot considera că președintele este responsabil în vreun fel, nici direct, nici indirect
E foarte important să vedem că sunt politicieni care își doresc să se întâmple lucruri în zona justiției
Oamenii politici reprezintă societatea, până la urmă, și trag semnale de alarmă
E important să ne ascultăm unii pe alții
Cu domnul președinte am o relație instituțională foaarte bună, foarte corectă, am apreciat întotdeauna linia pe care a mers în acești ani
Restul discuțiilor, chestiuni de nuanță, nu își au rostul acum
Suntem de aceeași parte și vrem să meargă bine lucrurile
Colegi de-ai dvs de partid și asociații de magistrați consideră că președintele are o responsabilitate. Sunteți de acord?
Nu am să discut niciodată afirmațiile făcute de alții. Fiecare poate da explicații suplimentare pentru afirmațiile pe care le face
Nu președintele mi-a cerut singur să vin cu lămuriri. Aveam de gând să fac această conferință
Solicitarea dlui președinte a fost pe ideea de a ieși cineva în față care poate da anumite explicații
Evident, explicații pot veni și din partea sistemului judiciar, a CSM
Oricum, era binevenită ieșirea mea publică, e foarte important ca oamenii să știe care sunt competențele fiecărei demnități publice și asta vreau eu să transmit - să acționăm cu totții conform competențelor
Dvs, ca ministru, pe cine considerați responsabil pentru închiderea dosarului?
Nu vorbim doar despre acest dosar, este vorba de un sistem
Vreți să vă spun un nume, nu voi face asta
Dacă voi concluziona că o anumită persoană e responsabilă pentru dosarul 10 august o voi face în scris și o voi face către organele care au competențe, de exemplu Inspecția Judiciară
Nu mi se pare corect să emit acum păreri, nu așa se fac lucrurile
Mai putem vorbi despre o justiție independentă, având în vedere criticile din partea politicienilor?
Judecătorii și procurorii trebuie să se simtă independenți indiferent de vacarmul din societate
Trebuie să se concentreze și să nu țină cont de aceste două chestiuni externe
V-a cerut cineva să interveniți în dosar?
Nu mi-a cerut nimeni, dar unii oameni au așteptarea asta
Așteptarea ca dosarul 10 august sau alte dosare să se rezolve la Ministerul Justiției este foarte greșită, pentru că altfel cădem într-o profundă nedreptate
Dacă acest lucru s-ar fi întâmplat când era la putere actuala opoziție erați acum în Piața Victoriei?
Un răspuns nu voi da, pentru că e o supoziție și nu e menirea mea să fac supoziții
În calitate de ministru aveți posibilitatea să sesizați Inspecția Judiciară, așa cum v-au sugerat mai mulți. Veți sesiza IJ?
Avantajul meu e că nu am visat niciodată să fiu ministru
Nu datorez nimic nimănui
De aceea, când voi avea datele complete și mi se va releva că în acestă zonă de anchetă au fost probleme nu voi ezita nicio clipă să sesizez IJ. E un atribut pe care îl am. Iar Inspecția Judiciară, pe care mi-o doresc reformată, ca instituție, își va spune punctul de vedere
Aștept motivarea judecătorului de cameră preliminară
E important ca oamenii să aștepte și să nu se năspustească, pentru că nu știm niciunul ce e în acest dosar și nu știm argumentele judecătorului
E prea multă emoție și uneori nu mai reușim să gândim așezat
Da, trebuie luate măsuri foarte dure, atunci când avem toate elementele
Despre solicitarea lui Iohannis de a găsi soluțiile pentru ca adevărul în legătură cu 10 august să fie aflat
Soluțiile nu pot fi găsite decât în lege, după ce vedem motivarea. E prematur acum să vorbim
Consider că încă există remedii procesuale în dosarul 10 august
Ideea e să ajungem la o anchetă efectivă, așa cum e definită ea în jurisprudența CEDO
Am avut o discuție și cu ministrul Bode. Vom avea discuții potrivit competențelor
.........................
Cu o zi în urmă, președintele Klaus Iohannis i-a cerut, pe Facebook, explicații urgente ministrului Justiției: "Românii au tot dreptul să știe cine sunt cei vinovați de actele de violență împotriva manifestanților pașnici. Lucrurile nu se pot încheia aici și de aceea am cerut ministrului Justiției și ministrului de Interne să găsească soluțiile pentru ca adevărul în legătură cu 10 august să fie aflat, iar cei responsabili să răspundă”.
De notat că dosarul 10 august a intrat pe rolul Tribunalului Bucureşti în octombrie 2020, dată la care ministru al Justiției era Cătălin Predoiu (PNL). Stelian Ion (USR) a fost numit ministru al Justiției la finalul lunii decembrie 2020.
Decizia de clasare a dosarului a fost dată când la șefia DIICOT se afla Giorgiana Hosu, numită în martie 2020, prin decret semnat de Klaus Iohannis, în pofida avizului negativ dat de Consiliul Superior al Magistraturii. Tot prin decret semnat de Iohannis a fost numită procuror general Gabriela Scutea, tot în pofida avizului negativ al CSM. Postul de la DIICOT rămăsese vacant în octombrie 2019, după ce Felix Bănilă a demisionat, la solicitarea lui Klaus Iohannis, în urma cazului Caracal. Giorgiana Hosu a demisionat de la șefia DIICOT în septembrie 2020, în contextul în care soțul acesteia, Dan Hosu, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare într-un dosar de corupție.
Tot miercuri, Consiliul Superior al Magistraturii a decis joi să sesizeze Inspecția Judiciară în urma criticilor aduse în spațiul public după decizia Tribunalului București de clasare a dosarului 10 august. Decizia a fost luată la propunerea judecătoarei Andrea Chiș, iar în aceeași ședință CSM a respins o propunere similară a ministrului Justiției, Stelian Ion.
"Am o solicitare de apărare a independenţei, libertăţii, imparţialităţii sistemului judiciar în ansamblul său legat de o percepţie care se conturează în spaţiul pubic vizând suspiciuni de lipsa unei anchete efective, astfel cum a fost definită prin jurisprudenţa CEDO în dosarul generic denumit "10 august".
Cred că este foarte important ca sistemul judiciar să aibă un răspuns la aceste discuţii din spaţiul public şi să aibă o reacţie, bineînţeles după o analiză foarte atentă, pentru că o astfel de percepţie poate afecta reputaţia întregului sistem judiciar în ansamblul său şi nu este corect şi nu este de dorit să se întâmple acest lucru", a declarat Stelian Ion în ședința de joi a plenului CSM.
Propunerea sa de suplimentare a ordinii de zi cu acest punct a fost însă repinsă. O parte a magistraților i-au reproșat ministrului că a formulat "o cerere haotică”, ce vine după ce USR-PLUS a criticat într-un comunicat de presă decizia de clasare definitivă a dosarului.
"O cerere haotică, fără a avea un fundament anume (…) N-am înțeles ce anume doriți dumneavoastră”, a spus judecătoarea Gabriela Baltag.
Cronologia dosarului
Dosarul 10 august a fost instrumentat inițial de Parchetul Militar.
În 28 iunie 2019, Parchetul General a anunțat că procurorii Secției parchetelor militare au declinarea competenței de soluționare a dosarului 10 august către DIICOT, pentru continuarea cercetărilor cu privire la organizarea, conducerea și modul de intervenție a forțelor de ordine din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române împotriva manifestanților, respectiv cu privire la "scopul faptelor unor grupuri de persoane care în ziua de 10 august 2018 au exercitat acțiuni de violență împotriva forțelor de ordine și măsura în care aceste acțiuni, prin amploarea și modul de desfășurare, au fost de natură să pună în pericol securitatea națională". La DIICOT, exista deja un dosar deschis ca urmare a unei sesizări depuse în septembrie 2018 de Jandarmerie, care a reclamat acţiuni împotriva ordinii constituţionale.
De asemenea, Secţia parchetelor militare a avut în lucru un dosar penal vizându-i pe şefii din Jandarmerie care au coordonat acţiunea jandarmilor, ce au intervenit în forță la protestul din Piaţa Victoriei. Este vorba despre colonelul Ionuţ Cătălin Sindile, şeful Jandarmeriei Române, colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti şi secretarul de stat Dan Chirică.
În 15 iulie 2020, la aproape 2 ani de la reprimarea violentă a mitingului diasporei din Piața Victoriei, procurorii DIICOT au clasat parțial dosarul 10 august. Astfel, au scăpat de urmărirea penală colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române și comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat în MAI pentru relaţia cu prefecţii.
DIICOT a susținut că nu ar fi fost pregătită din timp reprimarea protestului, așa cum au afirmat o parte dintre manifestanții care au făcut plângeri penale împotriva jandarmilor. Prin urmare, conducerea Jandarmeriei de la acea vreme a fost scoasă de sub urmărire penală.
Procurorul Doru Stoica a invocat în ordonanţa de clasare "credinţa sinceră” a autorităţilor în aplicarea legii şi o complicitate morală a protestatarilor paşnici din Piaţa Victoriei, care nu s-au delimitat de cei care au exercitat violenţe asupra forţelor de ordine, ci chiar s-au amuzat. Procurorul Doru Stoica a mai susținut în ordonanța de clasare că nu toate "victimele colaterale” ale violenţelor din Piaţa Victoriei au fost şi "victime inocente”.
"Încercarea jandarmilor de a-i extrage din mulţime pe cei violenţi a eșuat mai ales din cauza atitudinii protestatarilor asumaţi ca fiind paşnici", a mai arătat procurorul care a clasat dosarul.
În 4 august 2020, fostul procuror-şef al DIICOT Giorgiana Hosu a infirmat parţial soluţia de clasare a dosarului 10 august şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi ai Jandarmeriei: colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, maiorul Laurenţiu Cazan, colonelul Cătălin Sindile şi comisarul-şef de poliţie Mihai Dan Chirică.
Giorgiana Hosu argumenta că procurorul care a clasat acuzaţiile la adresa şefilor Jandarmeriei nu a readministrat probele strânse de Parchetul Militar şi nu a reaudiat suspecţii, victimele şi martorii. Ea mai spunea că şefii Jandarmeriei nu au vrut să dea declaraţii atunci când au fost chemaţi la Parchetul Militar și că ar fi trebuit citaţi și audiați la DIICOT, după preluarea dosarului de către această structură.
Cererea DIICOT a fost trimisă la Curtea de Apel Bucureşti, iar de acolo a ajuns la Tribunalul București, care a amânat de mai multe ori pronunțarea unei decizii.
Marți, 2 martie, Tribunalul București a decis că dosarul privind intervenția în forță a Jandarmeriei la mitingul din 10 august 2018 rămâne clasat. Prin această decizie, foştii şefi ai Jandarmeriei nu vor fi urmăriţi penal pentru intervenţia împotriva manifestanţilor.
Reamintim că peste 700 de oameni au depus plângeri penale după ce au fost agresați sau au inhalat gaze lacrimogene în urma intervenției jandarmilor.
La Secția parchetelor militare se mai află o parte din dosar privind cazuri punctuale în care unii jandarmi au intervenit cu violență împotriva protestatarilor. Mai exact, procurorii spun că aceștia "ar fi abuzat de prerogativele funcției publice cu care au fost investiți, exercitând violențe nejustificate împotriva unor protestatari".
