Sub pretextul bunăstării românilor, Dăncilă cere opoziției să aplice promisiunile PSD

Dora Vulcan | 13.09.2019

Dăncilă le propune tuturor partidelor parlamentare un așa-zis pact pentru bunăstarea românilor, în care cere, de fapt, opoziției să pună în aplicare promisiunile cu care PSD a câștigat guvernarea.

Pe aceeași temă

Conștientă că PSD va pierde în final guvernarea, Dăncilă a cerut vineri opoziției, sub pretextul grijii pentru bunăstarea românilor, să semneze un pact în care să garanteze că nu se va atinge de măririle de salarii și pensii speciale făcute de PSD. Adică i-a cerut opoziției să deconteze demagogia PSD.

Premierul Viorica Dăncilă a mai marcat vineri un punct în campania sa pentru prezidențiale propunând tuturor partidelor parlamentare un pact pentru așa-zisa bunăstare a românilor.

După două săptămâni de criză guvernamentală în care s-a înverșunat să țină țara blocată, în loc să meargă în parlament, pentru a-și lua votul de încredere, după retragerea ALDE de la guvernare, Dăncilă, mai corect spus consilierii care-i scriu discursurile pe care aceasta le citește, a făcut vineri o mișcare de imagine prin care dă șah opoziției, lăsând-o descoperită în fața unui electorat care nu reacționează pozitiv decât la măriri de pensii și salarii. Prin pactul propus, Dăncilă cere, de fapt, celor care vor guverna după dezastrul făcut de PSD să aplice și chiar să țină cu dinții de măsurile absurde și iresponsabile luate de PSD. Totul, sub pretextul grijii pentru bunăstarea românilor. Dăncilă nu explică ce a împiedicat-o până acum să se preocupe de bunăstarea românilor.

Discursul prin care Dăncilă, candidata la președinția României, propune pactul pentru ”bunăstarea românilor”

„Am văzut cu toții în ultima perioadă nenumărate propuneri de pacte și acorduri. Partidele și candidații vorbesc între ei despre cum să joace jocul politic, se ceartă, negociază și eșuează lamentabil în fața românilor. Pentru că niciuna din aceste inițiative nu are impact și finalitate pentru oameni. Niciuna nu a fost gândită în interesul românilor, niciun astfel de acord nu s-a concretizat într-o măsură menită să facă bine societății, să aducă o creștere a nivelului de trai ori vreo formă de progres în viața de zi cu zi.

Eu astăzi propun, în fața dumneavoastră, singurul pact pentru cetățeni, singura înțelegere pe care merită să o facă forțele politice din România: aceea a bunăstării românilor.

Pentru că astăzi România are a doua cea mai mare creștere economică din Europa. Salariile și pensiile au crescut cu un ritm fără precedent. A crescut salariul minim pe economie, au crescut salariile medicilor și ale profesorilor, precum și salariile din construcții. La 1 septembrie punctul de pensie a crescut cu 15% și a crescut pensia minimă garantată.

Având în vedere istoricul și practica guvernelor de dreapta de a tăia veniturile românilor și ținând cont de afirmațiile din ce în ce mai dese ale unor lideri politici care anunță că vor impune din nou măsuri de austeritate și regres social, propun partidelor parlamentare semnarea Pactului național pentru bunăstarea românilor, care trebuie să fie garanția politică a continuării creșterii nivelului de trai al românilor în perioada următoare.

Vreau ca oamenii să primească o minimă asigurare scrisă din partea întregii clase politice că nu li se vor tăia salariile și pensiile, așa cum s-a făcut în guvernarea 2010-2012.

Sunt prima care semnează acest pact, având credința că România trebuie să-și onoreze obligația de bază către cetățeni, aceea de a le asigura bunăstarea și un trai decent.

Îmi asum în fața dumneavoastră acest lucru și aștept de la toți cei care vin și cer voturi să dea dovadă de același curaj al asumării, astfel încât, oricine ar ajunge la guvernare, măsurile de sprijin să fie continuate iar românii să nu mai fie niciodată sacrificați”.

Pactul pe care PSD îl propune opoziției

”Luând în considerare încrederea cu care ne-au învestit cetățenii români pentru a le reprezenta interesele,

Ne angajăm în fața acestora să respectăm prevederile prezentului Pact, document care urmărește realizarea pe termen lung a consensului politic privind menținerea în vigoare a unui set de măsuri esențiale pentru creșterea nivelului de trai în România.

Ne angajăm în fața cetățenilor României să nu aducem atingere în niciun fel bunăstării românilor pe care îi reprezentăm, indiferent dacă vom fi la guvernare sau în opoziție.

Astfel, noi, partidele semnatare ale prezentului PACT,

Cu privire la PENSIILE ROMÂNILOR,

Ne angajăm să NU susținem modificarea / amânarea aplicării articolelor din Legea Pensiilor care prevăd: majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 la 1775 lei, creșterea nivelului indemnizației minime la 775 lei începând cu 1 septembrie 2020 și recalcularea pensiilor.

Cu privire la SALARIILE ROMÂNILOR,

Ne angajăm să NU susținem modificarea / amânarea aplicării articolelor din Legea Salarizării care prevăd: majorarea salariilor din întregul sistem public, prevăzută la 1 ianuarie 2020 și 1 ianuarie 2021, majorarea salariilor din Educație de la 1 septembrie 2020, acordarea de vouchere de vacanță și indemnizații de hrană, acordarea de sporuri, prime și bonusuri.

Cu privire la SUSȚINEREA FACILITĂȚILOR PENTRU IMM-URI,

Ne angajăm să NU susținem modificarea / amânarea aplicării articolelor din Codul Fiscal care vizează impozitarea întreprinderilor mici și mijlocii cu cifra de afaceri anuală mai mică de 1 milion de euro.

Cu privire la SISTEMUL DE IMPOZITARE,

Ne angajăm să NU susținem modificarea / amânarea aplicării articolelor din Codul Fiscal care vizează nivelul de impozitare al persoanelor fizice și juridice care desfășoară activități independente.

Cu privire la ANTREPRENORII DEBUTANȚI,

Ne angajăm să CONTINUĂM aplicarea anuală a Programului Start-Up Nation privind acordarea de granturi în valoare de 200.000 lei pentru un număr de 10.000 de firme debutante.

Modificări asupra actelor normative menționate pot fi inițiate sau acceptate de către semnatarii acestui Pact strict în sensul îmbunătățirii sau acordării de facilități suplimentare beneficiarilor, fără a afecta în niciun fel drepturile oamenilor și angajamentele luate în fața acestora.”, se arată în documentul propus de liderul PSD”.

Comisia Europeană a criticat dur măsurile guvernului Dăncilă

Oficialii de la Bruxelles sunt îngrijoraţi de derapajele fiscale provocate atât de guvern, cât şi de Parlamentul României.

Într-un document emis în luna iunie de Comisia Europeană şi adresat Consiliului European, CE solicită autorităţilor de la Bucureşti să ia măsuri urgente pentru rectificarea problemelor constatate de oficialii europeni.

Este vroba despre Recomandările Specifice de Ţară pentru Semestrul European.

În document se atrage atenţia asupra efectelor nocive ale OUG 114/2018, dar şi asupra tendinţei generale de a legifera netransparent, prin ordonanţe de urgenţă.

Comisia Europeană mai arată că noua lege a pensiilor reprezintă un risc la adresa sustenabilităţii finanţelor publice şi critică slaba colectare bugetară.

Comisia a trimis şi un avertisment guvernului Dăncilă cu privire la abaterea semnificativă constatată în 2018 şi solicită Consiliului să recomande corectarea abaterii semnificative.

În Recomandările Specifice de Ţară se arată că este necesar ca autorităţile de la Bucureşti să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata nominală de creştere a cheltuielilor publice nete primare nu va depăşi 4,5% în 2019, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1,0% PIB. Pe baza prognozei din primăvara Comisiei 2019, există un risc de abatere de la această recomandare în 2019.

Oficialii europeni sunt de părere că vor fi necesare măsuri suplimentare semnificative începând cu 2019, pentru ca ţara noas­tră să se conformeze dispoziţiilor Pactului de stabilitate şi creştere, având în vedere o perspectivă fiscală puternic deteriorată.

Comisia arată că, în privinţa taxei pe valoarea adăugată, diferenţa dintre veniturile teoretic estimate şi veniturile efectiv colectate rămâne foarte mare în ţara noastră.

În plus, prevalenţa plăţilor în numerar facilitează evaziunea fiscală. În ultimul an, Româ­nia a înregistrat progrese limitate în abordarea recomandării repetate specifice ţării de a consolida respectarea şi colectarea impozitelor. Oficialii europeni susţin că introducerea de case de marcat electronice conectate la sistemul IT al administraţiei fiscale progresează destul de încet.

În documentul emis de Comisia de la Bruxelles se mai arată:

"După mai mulţi ani de eforturi continue de consolidare a sectorului financiar, stabilitatea financiară a fost din nou tensionată în 2018 de un set de iniţiative legislative guvernamentale şi parlamentare.

Impozitul pe activele băncilor adoptat de guvern printr-o ordonanţă de urgenţă la sfârşitul lunii decembrie 2018, fără evaluare de impact sau consultare a părţilor interesate, a ridicat o serie de preocupări serioase legate de impactul său negativ asupra situaţiei prudenţiale a băncilor, şi în cele din urmă investiţii şi creştere economică. Modul de adoptare şi dispoziţiile sale au avut un efect negativ semnificativ asupra cursului de schimb, asupra capacităţii guvernului de a împrumuta pe piaţă şi, în cele din urmă, asupra percepţiei părţilor interesate asupra riscurilor operaţionale.

În timp ce unele aspecte controversate ale taxei au fost modificate în martie 2019, modificările au fost adoptate din nou printr-o ordonanţă de urgenţă a guvernului şi fără o evaluare a impactului. Cele mai dificile aspecte ale impozitului bancar asupra activelor totale au fost eliminate. Cu toate acestea, conform noii formule, impozitul poate denatura stimulentele de credit, ceea ce ar putea duce la o alocare greşită a creditului în economie. Trebuie evaluate posibilele implicaţii ale acestor modificări pentru transmiterea politicii monetare".

Oficialii europeni sunt nemulţumiţi şi de legile adoptate de Parlament la sfârşitul anului 2018, care au fost declarate neconstituţionale de Curtea Constituţională în martie 2019, dar care au determinat o presiune suplimentară asupra sectorului bancar şi au consolidat percepţia generală asupra unui cadru juridic imprevizibil.

Printre legile criticate se numără şi noua lege a pensiilor, care, în opinia Comisiei Europene, este susceptibilă de a pune în pericol viabilitatea finanţelor publice. Reforma sis­temului de pensii introdusă în 2008 a fost diluată treptat, apreciază Comisia. După amânări repetate ale majorărilor programate ale contribuţiilor la fondurile de pensii din cel de al doilea pilon, care ar fi trebuit să ajungă la 6 % din salariile brute până în 2016, contribuţiile au fost reduse la 3,75 % din salariile brute începând din 2018.

Fondurile de pensii din cel de al doilea pilon au fost slăbite şi mai mult printr-o serie de măsuri adoptate de guvern printr-o ordonanţă de urgenţă la sfârşitul anului 2018. Contribuţiile la aces­te fonduri au devenit opţionale după o perioadă de contribuţie de minimum cinci ani. S-au înăsprit semnificativ cerinţele de capital minim pentru societăţile de administrare a fondurilor de pensii din cadrul celui de al doilea pilon, ceea ce creează un risc de ieşire de pe piaţa din România a societăţilor de administrare a unor astfel de fonduri. Comisioanele de administrare percepute pentru contribuţiile brute au fost, de asemenea, reduse în mod semnificativ, ceea ce ar putea afecta rezultatele financiare ale societăţilor de administrare a fondurilor şi ar putea mări probabilitatea ieşirii lor de pe piaţă. Acest lucru ar putea avea implicaţii negative asupra dezvoltării pieţei locale de capital şi a grupului investitorilor instituţionali, privând totodată economia de o sursă atât de necesară de investiţii pe termen lung. În plus, slăbirea sau abandonarea celui de al doilea pilon de pensii va face ca veniturile din pensii să fie mai puţin diversificate şi va expune pensiile unor riscuri politice şi demografice mai ridicate. În martie 2019, prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă, guvernul a menţinut noile cerinţe de capital minim pentru societăţile de administrare a fondurilor, dar a amânat pentru decembrie 2019 termenul pentru plata integrală a capitalului suplimentar. Alte dis­poziţii ale ordonanţei de urgenţă din decembrie 2018 care pun în pericol viabilitatea fondurilor de pensii din cadrul celui de al doilea pilon rămân neschimbate.

Totodată, oficialii de la Bruxelles spun că infrastructura, inclusiv în sectorul trans­porturilor, al energiei, al deşeurilor şi al apelor reziduale, rămâne în continuare slabă şi limitează perspectivele de creştere ale României. În documentul emis de Comisie se arată: "În ciuda investiţiilor publice semnificative după aderarea României la UE, infrastructura sa fizică rămâne subdezvoltată. Capacitatea globală de inovare a României rămâ­ne scăzută, iar competitivitatea sa viitoare este provocată de diferenţa de productivitate şi de inovare dintre firmele străine şi cele interne.

Investiţiile României în cercetare şi dezvoltare sunt cele mai scăzute din UE (0,5% din PIB), iar cheltuielile publice de cercetare şi dezvoltare continuă să scadă de la 0,32% din PIB în 2011 la 0,21% din PIB în 2017, împiedicând orice consolidare a capacităţilor".

Chiar dacă proiectele de infrastructură recent pregătite şi trimise Comisiei Europene se află în faza aprobării, unele proiecte importante, cum ar fi autostrada Sibiu-Piteşti, lipsesc de pe masa oficialilor europeni, iar implementarea, în general, continuă să rămână în urmă.

În plus, absorbţia fondurilor UE a fost determinată până în prezent de proiectele pregătite pentru perioada anterioară de programare, în timp ce o serie de noi proiecte pentru perioada curentă nu este încă pe deplin dezvoltată.

Comisia de la Bruxelles este nemulţumită şi de conducerea politicii publice, care în ţara noastră a devenit din ce în ce mai imprevizibilă, având în vedere mediul de afaceri. Oficialii europeni susţin că un exemplu recent în acest sens este adoptarea, prin ordonanţă de urgenţă a guvernului, a unui set de măsuri de amploare care afectează funcţionarea sectorului bancar, a doi administratori de fonduri pentru pilonii de pensii, a companiilor de energie şi de telecomunicaţii, fără consultarea părţilor interesate sau evaluarea impactului.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22