Pe aceeași temă
Grecia a fost presată din toate părțile, sâmbătă, în timpul reuniunii bianuale a Fondului Monetar Internațional și a Băncii Mondiale, pentru a grăbi prezentarea unui program de reforme care să permită continuarea asistenței financiare internaționale ce îi este necesară, scrie AFP, preluată de Agerpres.
Christine Lagarde, director general al FMI, a declarat că se așteaptă de la guvernul grec “nu doar la o accelerare, ci și la o aprofundare a muncii” și i-a amintit lui Varoufakis că sarcina oricărui ministru de finanțe este să facă o analiză amplă și apoi să acționeze.
Ministrul grec de finanțe, Yanis Varoufakis, s-a limitat să repete ideile pe baza cărora guvernul stângii radicale Syriza a preluat conducerea guvernului de la Atena, care a repus în discuție politica de rigoare bugetară promovată de precedentul executiv sub presiunea creditorilor internaționali.
Mario Draghi i-a atras atenția că Grecia trebuie să prezinte reforme clare, cu date precise, și să fie atentă la “impactul bugetar” al inițiativelor economice anti-austeritate.
Numai după ce va prezenta un astfel de program, guvernul de la Atena va primi ultima tranșă - în valoare de 7,2 miliarde de dolari — din acordul de asistență financiară încheiat cu creditorii internaționali, fără acești bani riscând să intre în incapacitate de a-și achita datoria externă scadentă.
Președintele BCE a refuzat să speculeze asupra posibilității intrării Greciei în incapacitate de plată, dar a estimat că în prezent zona euro este mai bine pregătită pentru a face față unei asemenea situații și chiar unei eventuale renunțări a Greciei la moneda comună.
Soluția în fața crizei actuale “stă în mâinile guvernului grec”, dar “este nevoie de mai multă muncă și acest lucru a devenit urgent”, a atenționat Mario Draghi, președintele Băncii Centrale Europene (BCE).
“Nu mai e timp de pierdut” și “trebuie intensificate eforturile”, a avertizat și secretarul american al Trezoreriei, Jacob Lew. “Europa nu are nevoie de o nouă criză”, a insistat el.