Pe aceeași temă
"Tot asaltul la care a fost supusă Curtea Supremă m-a făcut să mă gândesc dacă merită să mai duc la capăt mandatul.
Mi-am spus că da, merită să continui să arăt că plec când vreau eu, nu când vor alții.
Nu m-am gândit dacă este sau nu corect concursul pentru că decizia mea era deja luată", a declarat Tarcea.
Singurul magistrat care și-a depus candidatura pentru funcția de președinte al ICCJ este judecătorul Corina Corbu, așadar, din septembrie ea va fi noul președinte al Curții Supreme.
Miza hărțuirii și îndepărtării Cristinei Tarcea de la șefia Curții Supreme
În urma modificării legilor Justiției făcută de majoritatea PSD-ALDE-UDMR, președintele României a fost scos din procedura de numire a președintelui Curții Supreme.
Până acum, acesta era numit de președinte, la propunerea secției de judecători din CSM.
Potrivit noilor prevederi ale Legii 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, președintele, vicepreședinții și președinții de secție ai Curții Supreme sunt numiți de Secția de judecători a CSM dintre judecătorii Înaltei Curți, care au funcționat la instanță cel puțin în ultimii doi ani și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii trei.
De aici și miza hărțuirii la care a fost supusă Cristina Tarcea care a fost supusă unei acțiuni disciplinare după ce șefa CSM, Lia Savonea, a cerut revocarea sa de la conducerea Înaltei Curți, explică Ioana Dogioiu, de la ziare.com.
”Sectia de judecatori este condusa si de jure, si de facto de judecatoarea Lia Savonea. Este feuda domniei sale. Practic, dna Savonea este stapana unui grup majoritar in aceasta sectie, alcatuit din dnele Baltag, Marcu, Tint, Oprina si, mai nou, Ghena, iar deciziile dnei Savonea se executa, nu se discuta. Asa cum a fost si in cazul concursului pentru sefia SS, castigat de Adina Florea in fata comisiei alcatuita din judecatoarele Savonea, Marcu si Tint”, scrie editorialista de la Ziare com.
”Opozitia la dna Savonea este nu numai slaba numeric, ci si hartuita. Cristina Tarcea a fost haituita cu o actiune discipinara declansata dupa ce Lia Savonea i-a cerut revocarea, dna Chiș a fost marginalizată, iar dl Mateescu este hartuit de SS cu redeschiderea unui dosar penal clasat”, mai scrie sursa citată.
”Deci, practic, cea care numeste noul presedinte ICCJ este Lia Savonea, aproape pe persoana fizica. Sigur ca pentru imaginea dnei Savonea si a dnei Corbu ar fi fost util sa existe si macar un contracandidat care sa valideze ideea de competitie. Dar nimeni nu a mai vrut sa joace rolul de papagal de servicu care sa fie umilit intr-un concurs cu castigator cunoscut (...). Pentru dna Savonea numirea presedintelui ICCJ are mize multiple. Pe de-o parte isi adauga la salba de impresionanta putere si ICCJ in ansamblu. Asta dupa ce controla deja sectia de judecatori a CSM, Inspectia judiciara, mai toate sectiile ICCJ, SS, Curtea de Apel Bucuresti, cel puțin un judecător constituțional. Dar presedintele ICCJ este membru de drept al plenului CSM, unde dna Savonea scapa de Cristina Tarcea si aduce in loc un pion. Daca scapa si de ministrul Birchall, care acum o incurca destul de serios, se va numi ca a pus mana si pe plen. Practic, dna Savonea a devenit o putere in stat in sine, nealeasa, necontrolata si contestata masiv in chiar sistemul din care provine, ca dovada deciziile adunarilor generale ale Curtilor de Apel Brasov si Pitesti de a cere revocarea din CSM a Liei Savonea”, conchide editorialistul.
