Pe aceeași temă
„Dreptul de a sesiza Curtea Constitutionala cu o cerere pentru solutionarea unui conflict juridic de natura constitutionala poate fi exercitat doar de catre presedintele Camerei Deputatilor si nu poate forma obiectul delegarii", sustine sefa Ianltei Curti, Cristina Tarcea, in cererea adresa CCR, in cazul completurilor specializate.
Presedinte cu delegatie al Camerei Deputatilor in perioada 16-24 martie, Florin Iordache a sesizat Curtea Constitutionala in privinta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si Inalta Curte de Casatie si Justitie in legatura cu completurile specializate.
Practic, Iordache sustine ca la ICCJ nu exista un complet de trei judecatori specializat in judecarea infractiunilor de coruptie. Este vorba chiar de exceptia ridicata de avocatii lui Liviu Dragnea in procesul Angajarilor fictive la Directia Copilului Teleorman, in care politicianul contesta o condamnare pe fond la 3 ani si 6 luni cu executare.
Tarcea arata ca vicepresedintele Camerei Deputatilor, caruia ii sunt delegate, cu caracter general, atributiile presedintelui acestei Camere, nu poate exercita o atributie ce constituie o prerogativa exclusiva si proprie a presedintelui Camerei Deputatilor, conform deciziei CCR 538/2018, si anume sesizarea instantei de contencios constitutional, in temeiul art. 146 lit. e) din Constitutie.
„În cauză, se constată că cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constitutională nr. 1/1019/LD din 22 martie 2019, care formeaza obiectul dosarului nr. 642E/2019 al Curtii Constitutionale, nu a fost formulata de presedintele Camerei Deputatilor, ca titular exclusiv al dreptului de a sesiza Curtea Constitutionala, ci de domnul deputat Florin Iordache, vicepresedinte al Camerei Deputatilor", explica Tarcea.
Intr-un document de 13 pagini, Tarcea solicita CCR sa constate "inexistenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parlamentul Romaniei."
Potrivit acesteia, legea i-a investit pe toti judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu competenta de a solutiona in prima instanta cauze de coruptie.
Judecatorul explica motivele pe fondul solicitarii:
a) Legiuitorul a investit de drept pe toti judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu competenta de a solutiona in prima instanta cauze de coruptie.
b) Investirea de drept a judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu competenta de a solutiona in prima instanta cauze de coruptie este sustinuta si de dispozitiile art. 19 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, care prevad o facultate, iar nu o obligatie a Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a constitui completele specializate.
Este vorba de optiunea "poate aproba", din acest articol: "La inceputul fiecarui an, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la propunerea presedintelui sau a vicepresedintelui acesteia, poate aproba infiintarea de complete specializate in cadrul sectiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in functie de numarul si natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecarei sectii, precum si de specializarea judecatorilor si necesitatea valorificarii experientei profesionale a acestora."
c) Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie (deciziile Completului de 5 judecatori nr. 233 din 12 decembrie 2013 si nr. 18 din 30 ianuarie 2014) a confirmat specializarea ope legis a judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie in solutionarea in prima instanta a cauzelor de coruptie.
Exceptiile privind constituirea acestor completuri au fost ridicate in 2013 si 2014 in fata completurilor de 5 judecatori si au fost respinse.
"Este imposibil juridic a modifica aceasta jurisprudenta constanta, a unei instante de orice rang, cu atat mai mult a completului de 5 judecatori, in alt cadru decat procedura prevazuta de lege," precizeaza Cristina Tarcea.
Potrivit acesteia, competenta dupa calitatea persoanei este relevanta pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie, spre deosebire de toate celelalte instante, deoarece, cu o singura exceptie, criteriul calitatii persoanei constituie criteriul principal pe baza caruia a fost reglementata competenta in prima instanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in materie penala.
"De aceea, toti judecatorii Sectiei penale sunt specializati sa judece intreaga cazuistica privitoare la persoanele enuntate in dispozitiile Codului de Procedura Penala referitoare la competenta de judecata in prima instanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in materie penala.
Se constata, de altfel, ca la nivelul Sectiei penale numarul cauzelor ce au ca obiect infractiuni de coruptie savarsite de persoanele in discutie depaseste procentul de 80%", arata sefa Inaltei Curti.
d) Evolutia legislativa infirma interpretarea data textelor de lege prin punctul de vedere cuprins in sesizare.
