Pe aceeași temă
TEAMNET INTERNATIONAL SA Ploieşti (CUI: 13904073), companie care i-a aparţinut lui Sebastian GHIŢĂ şi care în ultimii ani a avut contracte cu statul în valoare de peste 250 milioane lei, s-a cerut în insolvenţă pe 20 martie 2017, precizând că “se află în imposibilitatea de a achita la termenele scadente obligaţiile pe care le are“, informează surpervizor.ro.
Firma, care asigura in prezent atat mentenanta hardware la Platforma Informatica din Asigurarile de Sanatate (PIAS), cat si mentenanta software la CEAS - Sistemul informatic pentru Cardul Electronic de Asigurari de Sanatate, contracte in valoare de peste 5 milioane de euro, spune ca 'va asigura continuitate in dezvoltarea, implementarea si mentenanta sistemelor de care este responsabila, potrivit Hotnews.ro.
Sistemul Informatic pentru Cardul Electronic de Asigurari de Sanatate (CEAS) a fost implementat de asocierea HP Romania SRL si Novensys Corporation SRL, contract in valoare de 87.636.000 lei (fara TVA), atribuit in data de 23 aprilie 2012 de catre Imprimeria Nationala, compania nationala care a organizat licitatia.
SIVECO Romania a fost subcontractor in acest contract, furnizand inclusiv serviciile de validare a operatiunilor semnate cu cardul.
Teamnet International a castigat prin licitatie, la sfarsitul anului trecut, atat mentenanta hardware la Platforma Informatica din Asigurarile de Sanatate (PIAS), cat si mentenanta software la CEAS - Sistemul informatic pentru Cardul Electronic de Asigurari de Sanatate, contracte in valoare de peste 5 milioane de euro.
In cazul ambelor contracte castigate de Teamnet (mentenanta pentru PIAS dar si cea pentru CEAS), in caietele de sarcini sunt prevazute penalitati pentru depasirea timpilor de raspuns/solutie provizorie/remediere in cazul incidentelor.
Sebastian Ghita este urmarit penal alaturi de sefii companiilor Asesoft si Teamnet, în cel de al cincilea dosar deschis pe numele său pentru fapte de corupție. Potrivit DNA, fostul deputat, ca reprezentant al S.C.Teamnet International S.R.L. si S.C. Asesoft International S.A., a pretins si primit de la reprezentantii celor doua societati diverse sume de bani în schimbul cărora le-a obținut contracte de prestare servicii IT. Este vorba, potrivit DNA, despre contracte de achizitie de programe informatice finantate din fonduri publice, dar si din fonduri europene, incheiate intre anii 2007 si 2015 de catre mai multe societati comerciale cu profil de activitate in domeniul IT si de asocierea dintre acestea si societatile comerciale S.C. Teamnet International S.R.L. si S.C. AsesoftInternational S.A.
Martorii au declarat la DNA că Sebastian Ghiţă se lăuda că îşi poate exercita influenţa asupra factorilor decizionali şi a unor funcţionari publici din cadrul Ministerului Economiei şi Comerţului, sau de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), de la Agenţia Naţională de Cadastru, din Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti, sau din diverse Consilii Judeţene cum ar fi cel din Tulcea sau din Braşov. La aceştia ar fi ajuns prin intervenţii la oamenii politici cu greutate ai perioadei.
Concret, martorii le-au povestit procurorilor că Ghiţă intervenea la diverse instituţii ale statului cu ajutorul fostului premier al României Victor Ponta, sau al foştilor miniştri Valeriu Tabără (Ministerul Agriculturii), Zsolt Nagy şi Valerian Vreme (Comunicaţii şi Societăţi Informaţionale), Eugen Nicolaescu (Sănătate), dar şi pe lângă alţi înalţi funcţionari, directori din CNAS, sau din Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).
Un martor sub acoperire, care activează în piaţa contractelor IT, a dat un exemplu concret şi a adus ca dovezi mai multe documente financiare. Este vorba de o licitaţie organizată de CNAS, privind proiectul „Cardul de Sănătate”. Martorul a explicat că licitaţia a fost câştigată, în aprilie 2012, de firmele HP şi Novensis, iar Siveco România era subcontractor. „Domnul Victor Ponta devine prim-ministru în mai 2012, iar domnul Ghiţă susţine că SC Siveco România SA nu va mai avea nicio problemă dacă va plăti sumele pe care le solicită de data aceasta, deci Ghiţă Sebastian vine din nou la SC Siveco România SA şi pretinde un alt milion de euro, insistând de data aceasta pe rapiditatea plăţii”, povesteşte martorul.
Acesta a explicat că o parte din bani a fost achitată, şi ar fi fost folosită în campania electorală. „Din câte cunosc, aceşti bani îi erau necesari pentru alegerile din acel an şi anume pentru susţinerea campaniei PSD. Din această sumă, îmi amintesc că a fost achitată suma de 450.000 euro pe care, din ce-am auzit, a spus că o va folosi pentru susţinerea campaniei lui Victor Ponta”, a mai povestit martorul sub acoperire. Alegerile prezidenţiale au avut loc în noiembrie 2014.
Un alt exemplu, priveşte o altă firmă, care a câştigat un contract tot cu CNAS. „În anul 2013, UTI câştigă licitaţia de la Casa de Asigurări de Sănătate pentru implementarea proiectului privind «Fişa pacientului», iar la cererea lui Sebastian Ghiţă, proprietarul acestei firme îi remite lui Ghiţă Sebastian suma de 1.000.000 euro, atât pentru câştigarea acestei licitaţii, cât şi pentru buna desfăşurare a acestui proiect”, arată martorul sub acoperire.
Acesta a arătat la DNA că cei mai mulţi reprezentanţi ai marilor firme de IT erau condiţionaţi să-i dea bani lui Ghiţă pentru a primi contracte: „UTI, Romsys, Oracle şi multe altele, fiecare dintre aceste firme trebuind să contribuie cu sume similare către Ghiţă Sebastian pentru a primi proiecte viitoare”, punctează sursa citată.
În acest dosar, procurorii DNA au mai cerut, pe lângă arestarea lui Ghiță, și arestarea preventivă a doi oameni de încredere ai fostului deputat: Cristian Anastasescu, administratorul Asesoft International (care este şi cumnatul lui Sebastian Ghiţă), şi a omului de afaceri Bogdan Padiu - director general Teamnet International.
Sebastian Ghiţă, acesta a dispărut pe 21 decembrie 2016 când a rămas fără imunitate parlamentară, iar acum este dat în urmărire internaţională.
Fuga fostului deputat Sebastian Ghiţă parcă ar fi fost desprinsă dintr-un film de actiune. Ultima dată a fost văzut în public în noaptea de 19 spre 20 decembrie. Poliţiştii i-au pierdut urma pe DN1. A tăiat linia continuă, a trecut pe roşu şi a dispărut din atenţia echipajului care îl urmărea.
Se ştie mai puţin însă că dispariţia sa Ghiţă a fost însoţită de mai multe acţiuni foarte interesante.
Fuga din ţară a fostului deputat Sebastian Ghiţă – campionul contractelor IT cu statul, omul cu bani al SRI pe vremea lui George Maior şi Florian Coldea, prietenul fostului premier Victor Ponta – a fost însoţită de mai multe mişcări discrete, concomitente, scrie romaniacurata.ro.
Unul dintre prietenii lui Ghiţă a vândut acţiuni la Teamnet unui off-shore din Cipru chiar în ziua dispariţiei fostului deputat. Acum, acţionarii majoritari, de asemenea, prieteni şi foşti colegi de liceu cu fostul deputat fugar, au cerut insolvenţa companiei, deşi în 2014 se lăudau cu o cifră de afaceri de 93.000.000 de dolari.
Totul se petrece în condiţiile în care fondatorul Teamnet, Sebastian Ghiţă şi amicul lui, Bogdan Padiu, sunt acum inculpaţi în cel mai recent dosar penal al fostului deputat, al 5-lea, pentru şpăgi de 10.000.000 de euro.
Procurorii trebuie să se grabească cu sechestrul dacă vor să mai recupereze ceva din presupusa şpagă colectată de Ghiţă prin intermediul companiei IT fondate şi controlate, Teamnet Internaţional.
A vândut chiar în ziua dispariţiei
Pe 19 decembrie 2016, Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) a Teamnet a aprobat vânzarea de către George Stan a unui pachet de acţiuni de 5 % către un off-shore din Cipru, înfiinţat cu doar 3 zile înainte.
Era ultima zi a mandatului de deputat a lui Sebastian Ghiţă. În seara acelei zile a fost văzut ultima dată, la o recepţie a SRI, unde a participat ca membru al Comisiei parlamentare de control a serviciului. Apoi, Ghiţă a dispărut în ceaţă pe drumul dintre Bucureşti şi Ploieşti când a fost pierdut de filajul Poliţiei, scrie romaniacurata.ro.
Victor Ponta şi bunul său prieten, Sebi Ghiţă
Acum, potrivit unor surse citate de Hotnews, Ghiţă ar fi localizat în Serbia. E o informaţie interesantă în condiţiile în care amicul fugarului Ghiţă, fostul premier al României, Victor Ponta, a devenit recent consilier al premierului Serbiei, Aleksander Vucic.
Acţionarul Teamnet care a vândut, George Stan, este unul dintre prietenii şi foştii colegi ai lui Ghiţă de la liceul Mihai Viteazul din Ploieşti promoţia 1997. Compania Teamnet a fost înfiinţată în 2001 de Sebastian Ghiţă cu 100.000 de dolari şi a fost preluată de prietenii şi foştii lui colegi de liceu şi ulterior angajaţi, Bogdan Padiu, Bogdan Nedelcu, Ovidiu Traşcu şi George Stan. Vezi aici.
Fondatorul Teamnet, Sebastian Ghiţă, şi acţionarul majoritar Bogdan Padiu inculpaţi pentru şpăgi de 10.000.000 de euro
Acum, Ghiţă şi Padiu sunt inculpaţi pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi constituire de grup infracţional organizat în al 5-lea dosar penal al fostului deputat.
Ghiţă este acuzat că vămuia contractele IT acordate de stat. Patronii companiilor concurente – Romsys, Siveco şi UTI – ar fi acceptat să îi dea o parte din bani lui Ghiţă ca să câştige contracte cu statul. Potrivit DNA, Ghiţă ar fi pretins că, prin relaţiile sale care mergeau până la fostul premier Victor Ponta, ar fi fost în măsură să determine acordarea unor contracte sau buna lor desfăşurare.
Procurorii susţin ca Ghiţă lua comisioanele sub forma unor contracte fictive încheiate între companiile care primeau contractele IT de la stat – Romsys, Siveco şi UTI – şi firmele controlate de el, Teamnet şi Asesoft. Între 2007 şi 2014, Ghiţă ar fi strâns astfel 10 milioane de euro.
Vor să bage compania în insolvenţă
Vânzarea unui pachet de acţiuni la Teamnet nu este singura mişcare bizară. Compania IT Teamnet Internaţional a depus luni la Tribunalul Prahova o cerere de intrare în insolvenţă. Aici.
Presa economică anunţă, de asemenea, că vor urma disponibilizări din rândul celor 600 de angajaţi şi că unele departamente nu şi-au primit salariile de 3 luni.
Presupusele probleme financiare şi cererea de intrare în insolvenţă sunt surprinzătoare în condiţiile în care Teamnet era o companie prosperă. În 2015 a avut o cifră de afaceri de peste 70 de milioane de euro si un profit net de circa 1 milion de euro, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. Potrivit propriului site, Teamnet a avut o cifră de afaceri de 93 milioane de euro în 2014, o creştere cu 31% faţă de 2013.
“Pentru al şaptelea an consecutiv, grupul a fost inclus în clasamentul Deloitte Technology Fast 50 Central Europe ce ierarhizează companiile în funcţie de rata de creştere a veniturilor. De asemenea, Teamnet este singura companie românească inclusă în categoria “Big 5″ a topului Deloitte Technology Fast 50 Central Europe în 2015, fiind ocupanta locului al patrulea în clasament. O evoluţie spectaculoasă am înregistrat şi în privinţa numărului de membri ai echipei Teamnet – de la 7 persoane în 2001 la 800 în 2015”, se laudă “insolventa” Teamnet pe site.
Abonată la contracte cu statul
Teamnet Internaţional este una dintre companiile abonate la contracte IT cu statul. Potrivit unui top al Agenţiei pentru Agenda Digitală a României, în 2016, Teamnet se afla pe locul 4 după Siveco, Dimar si UTI la numărul de contracte cu statul. Teamnet a încheiat 26 de contracte în valoare de 258.000.000 de lei, adică peste 57.000.000 de euro cu 17 instituţii de stat. Vezi aici cine are contracte cu Teamnet, potrivit propriului site.
De ce vor să bage compania în insolvenţă?
Avocata Elenina Nicuţ a explicat pentru România Curată că procurorii trebuie să se grabească dacă vor să mai recupereze ceva din presupusa şpagă de 10.000.000 de euro colectată prin Teamnet şi Asesoft.
Potrivit articolului 88 din legea insolvenţei 85/2014, “dacă la data deschiderii procedurii un drept, act sau fapt juridic nu devenise opozabil terţilor, înscrierile, transcrierile, intabulările şi orice alte formalităţi specifice necesare acestui scop, inclusiv cele dispuse în cursul unui proces penal în vederea confiscării speciale şi/sau extinse, efectuate după data deschiderii procedurii, sunt fără efect faţă de creditori, cu excepţia cazului în care cererea sau sesizarea, legal formulată, a fost primită de instanţă, autoritatea ori instituţia competentă cel mai târziu în ziua premergătoare hotărârii de deschidere a procedurii. Înscrierile efectuate cu încălcarea acestui articol se radiază de drept.”
Avocata Nicuţ a explicat că procurorii trebuie să instituie sechestru la Teamnet înainte ca Tribunalul Prahova să aprobe insolvenţa dacă vor să mai recupereze ceva prin confiscare specială din presupusa şpagă de 10.000.000 de euro primită de Ghiţă prin intermediul Teamnet şi Asesoft.
Cât deţine inculpatul Bogdan Padiu din Teamnet?
Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Bogdan Padiu deţine ca persoană fizică 11,84 % din acţiunile Teamnet, un alt pachet de 30,83 % ca împuternicit al companiei britanice Fintech Investment Ltd cu sediul la Londra şi un alt pachet de 1,86 % prin firma Invest Guidance SRL din Bucureşti. În total, 44,53 %.
Ceilalţi prieteni şi foşti colegi de liceu ai lui Sebastian Ghiţă, Bogdan Nedelcu şi Ovidiu Traşcu deţin câte 6,43 % din companie, iar George Mihai Stan deţinea ca persoană fizică 6,29 % şi un alt pachet de 2,59 % prin firma TNI Stock Invest SRL cu sediul în Bucureşti.
Banca Mondială prin vehiculul financiar International Finance Corpration cu sediul la Washington deţine un pachet de acţiuni de 16,18 %, iar Black Sea Trade and Development Bank (BSTDB) cu sediul la Salonic, un alt pachet de 8,33 %.
Restul sunt acţionari cu pachete de de până în 2 % din acţiuni.
Stan a vândut unui off shore din Cipru chiar în ziua dispariţiei lui Ghiţă
Adunarea generală a acţionarilor Teamnet din 19 decembrie 2016 a aprobat contractul de vânzare cumpărare a unui pachet de 5 % din acţiuni dintre George Mihai Stan şi PST Investement LTD din Cipru. Firma apare pe site-ul registrului Comerţului din Cipriu ca fiind înregistrată la data de 16 decembrie 2016.
19 decembrie 2016 este ziua în care fostul deputat Sebastian Ghiţă a dispărut. Era ultima zi a mandatului de deputat. Ghiţă a fost văzut ultima dată la o recepţie a SRI din seara acelei zile unde a participat ca membru în comisia parlamentară de control a serviciului. Apoi, Ghiţă a dispărut pe drumul dintre Bucureşti şi Ploieşti. A fost pierdut de filajul Poliţiei.
George Mihai Stan a fost, ca şi Bogdan Padiu, preşedinte al CA la Teamnet. Soţia lui, Adina Liana Stan, este administrator la IT Infocons Service SRL. Atât Teamnet, cât şi IT Infocons Service au fost puse sub sechestru de procurorii DNA Ploieşti în 2015, însă Înalta Curte a ridicat măsura. Vezi aici.
Alte detalii interesante sunt că foştii colegi ai lui Ghiţă care controlează compania, Padiu, Nedelcu şi Traşcu, au cedat dreptul de preemţiune asupra acţiunilor lui Stan.
Interesant e şi că acţiunile Teamnet sunt ipotecate în favoarea Băncii Mondiale şi a BSTDB după ce compania a obţinut credite de la aceste instituţii financiare. Potrivit DNA, Teamnet International ar fi folosit suma de aproape 25 milioane de lei obţinută din vămuirea de către Ghiţă a contractelor IT ale altor companii pentru a-şi creşte cifra de afaceri şi a determina Banca Mondială să cumpere acţiuni şi să le acorde un credit în valoare de 10 milioane euro.
Teamnet are creanţe de recuperat de peste 13.000.000 de lei de la firma căreia i-ar fi cerut şpagă
Potrivit datelor de la Tribunalul Bucureşti, şi presei economice, Teamnet are de recuperat peste 13.000.000 de lei de la compania IT Romsys a lui Horaţiu Berdilă.
Cine e Berdilă, cel care i-ar datora bani firmei controlate de Ghiţă
Horaţiu Berdilă de la Romsys este unul dintre patronii de companii IT, care alături de Irina Socol de la Siveco şi Tiberiu Urdăreanu de la UTI, ar fi plătit “zeciuală” lui Sebi Ghiţă ca să obţină contracte cu statul, potrivit unor surse judiciare.
Fostul deputat Sebastian Ghiţă este acuzat că vămuia contractele IT acordate de stat, potrivit celui mai nou dosar penal, al cincilea deschis de procurorii DNA pe numele lui. Patronii Romsys, Siveco şi UTI ar fi acceptat să îi dea o parte din bani lui Ghiţă ca să câştige contracte sau ca aceste contracte să se deruleze în bune condiţii.
Potrivit DNA, Ghiţă ar fi pretins că, prin relaţiile sale care mergeau până la premierul Victor Ponta, ar fi fost în măsură să determine acordarea unor contracte sau buna lor desfăşurare. Urmează ca ancheta să stabilească dacă influenţa lui Ghiţă asupra politicienilor era reală.
Procurorii susţin ca Ghiţă primea comisioane sub forma unor contracte fictive încheiate între companiile care primeau contractele IT de la stat – Romsys, Siveco şi UTI – şi firmele controlate de el. Între 2007 şi 2014, Ghiţă ar fi strâns astfel 10 milioane de euro.
Banii i-ar fi folosit pentru finanţarea campaniilor electorale, inclusiv cea a lui Victor Ponta de la prezidenţialele din 2014 sau pentru a mitui miniştri şi funcţionari.
Iată că acum Romsys reprezentată de Horaţiu Berdilă refuză să îşi facă plăţile către Teamnet controlată de Sebastian Ghiţă şi aceasta la rândul ei îşi cere insolvenţa.
Berdilă, Socol şi Urdăreanu au avut probleme cu Justiţia şi au fost arestaţi preventiv pentru evaziune sau acordarea de şpăgi
Irina Socol a fost chiar condamnată la 2 ani şi jumătate de închisoare pentru evaziune fiscală în mai anul trecut, însă a stat în penitenciar doar două luni, fiind eliberată condiţionat. Ea a acceptat să meargă cu microfoane la cumnatul lui Sebi Ghiţă, Ciprian Anastasescu de la Asesoft.
Procurorii au interceptat ambiental discuţia dintre Socol şi Anastasescu din data de 29 august 2016, orele 11:44 – 12:42:
“Socol Irina: Ia mai uite-te odată! (…)
Anastasescu Cristian: …hai să o luăm aşa, deci eu aveam să-i dau lu…3,2 şi eu aveam de luat de la Romsys, numai, şi de la tine, aveam de luat odată vreo…900.000 de lei plus ăia de la … şpagă…şi de la tine şi Romsys împreună 150.000 de euro, care erau ăia a lu Oracle, ăia trei din…a lu Oracle şi ăia plus TVA plus 900.000 lei fac, făceau vreo…cum să zic…un milion şapte sute, un milion opt sute şi tu ţi-ai cumpărat creanţa minus banii ăia de la Romsys, ăia îi aveam eu de la Romsys de luat.”
Despre ce contracte e vorba
Între 2013 – 2014, Ghiţă ar fi primit de la reprezentanţii Romtelecom Bucureşti şi Romsys, compania IT a lui Horaţiu Berdilă, peste 22,5 milioane de lei, adică peste 5 milioane de euro, ca să îi ajute să obţină un contract uriaş de aproape 167 de milioane de lei, adică peste 37 milioane de euro, cu Ministerul Mediului pentru realizarea proiectului ” Cadru Instituţional Modular de procesare a informaţiei vehiculate prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Mediu”.
Comisioanele, sub masca unor contracte fictive
Ghiţă ar fi primit comisioanele sub forma unor contracte fictive încheiate între companiile IT care au primit contractele de la stat şi firmele controlate de el, precum Asesoft şi Teamnet.
Schema era simplă: firmele lui Ghiţă pretindeau că prestează diferite servicii IT, culmea, unor companii IT. Procurorii au numeroase mărturii ale angajaţilor de la Siveco, Romsys sau UTI care spun că, în realitate, firmele lui Ghiţă nu au prestat nimic şi serviciile IT le-au făcut singuri în cadrul companiilor.
Cine sunt politicienii al căror nume apar în noul dosar al lui Sebi Ghiţă
În referatul procurorilor se arată că Ghiţă le-ar fi promis patronilor de companii IT că “va interveni la primul ministru al României Ponta Victor Viorel, ministrul agriculturii Valeriu Tabără, miniştrii Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Zsolt Nagy şi Valerian Vreme, miniştrii sănătăţii Eugen Nicolaescu şi Nicolae Bănicioiu, directorul CNAS, Doru Bădescu, directorul general APIA, Doru Nechiti”.
Ghiţă ar fi ştiut de acest dosar înainte să fugă
O altă mărturie obţinută de procurori arată că Sebastian Ghiţă ştia înainte să fugă, în decembrie 2016, că urmeaza să i se facă un alt dosar penal, al 5-lea. Un martor le-a declarat procurorilor:
“…în prezenţa mai multor persoane de încredere (Sebastian Ghiţă – n.r.) a afirmat că a luat la cunoştinţă despre faptul că la D.N.A. – S T Ploieşti există în lucru un dosar urmare a unor denunţuri formulate de Baba de la Siveco (Irina Socol – n.r.) şi de Berdilă de la Romsys…”)
Ar fi fugit din ţară şi s-ar afla în Sebia
Tribunalul Prahova a emis săptămâna trecută un nou mandat de arestare în lipsă pe numele fostului deputat Sebastian Ghiţă în cel mai nou dosar de corupţie deschis pe numele lui. În referatul cu propunerea de arestare se spune negru pe alb că “din investigaţii a rezultat că Ghiţă Sebastian Aurelian a părăsit teritoriul naţional”.
Mai multe surse citate de presă au anunţat săptămâna trecută că Sebastian Ghiţă ar fi localizat în Serbia. Informaţia este interesantă în condiţiile în care amicul fugarului Ghiţă, fostul premier al României, Victor Ponta, a devenit recent consilier al premierului Serbiei, Aleksandar Vucic.
Ghiţă, colecţionarul de dosare
Fostul deputat Sebastian Ghiţă are în acest moment 5 dosare penale, 2 în judecată, 3 în anchetă. În decembrie când mandatul de deputat a luat sfârşit şi o dată cu el şi imunitatea parlamentară, Ghiţă a dispărut şi acum e dat în urmărire internaţională.
