Televiziunea Publică - marionetă a partidelor politice

Televiziunea Română este pe eșafodul parlamentului, gata să fie decapitată. Din nou. Raportul de activitate al TVR a fost respins în comisiile de cultură, un vot de respingere așteptându-se și în plen. Stelian Tănase urmează să fie îndepărtat, iar după el, fiecare om ce-i este asociat va fi pus pe fugă.

Cum ajunge la putere, orice par­tid politic pune mâna pe TVR cu mereu același obiectiv strigat pe metereze – depolitizarea. Ni­cio­dată însă nu se schimbă nimic, în afara politrucilor. Pleacă unii, vin alții, fiecare nou venit por­nind vendeta cu cei rămași în spa­tele frontului. De 25 de ani, aceeași poveste. Acum e, din nou, rândul revanșelor în PSD.

TVR, instituția dominată de clanuri

Televiziunea publică și-a pierdut credibilitatea din cauza acestor per­manente mișcări de trupe po­litice. Funcționează după o lege depășită de vremuri, elaborată în 1994, sub dictatura sindicaliștilor roșii. Funcționează precum cla­nurile închise, familii de două–trei generații, cu ramificațiile de nași, cuscri, cumetri și afini re­gă­sindu-se la toate nivelurile aces­tei instituții mamut. Intrușii sunt repede eliminați, dacă nu fac par­te din alte „familii“, net superi­oare, precum cele politice. Orice angajat pe perioadă nedeter­mi­na­tă știe că, odată ajuns în TVR, poa­te ieși liniștit la pensie din acel loc, cu o singură condiție: să nu deranjeze pe nimeni. Jur­na­liș­tii „îndrăzneți“ în a ridica ochii din pământ sunt trecuți pe linie moartă, jocurile fiind făcute de către consilieri personali, cără­tori de serviete (ba chiar și de ploscă) ale unor oameni politici. Aceștia nu se văd, nu se aud, dar ei trag sforile în spatele cortinei. Consiliul de Administrație și, adesea, președintele TVR sunt la mâna sforarilor legați ombilical de liderii politici care i-au trimis acolo și cărora le servesc întoc­mai interesele. Nu mișcă nimic fără aprobarea lor.

Ste­lian Tănase nu face excepţie, nu a tăiat ocultele sfori de­ci­zio­nale din interiorul TVR. S-a com­plăcut în starea de fapt, în­cer­când o echilibristrică politică și făcându-și titlu de glorie din fap­tul că nu a concediat 1.000 de an­gajați din cei 3.000, cât are în prezent societatea. E drept, de­ciziile dure pe care ar fi trebuit să le ia ar fi provocat un sfârșit mai rapid al său în fruntea TVR, dar ar fi putut încerca salvarea postului public de la asfixie.

Stelian Tănase a căzut între scaune

Stelian Tănase este doar ultimul dintre cei 11 președinți directori generali ai TVR de după 1990, eliminați din sistem după ce au fost folosiți de oamenii politici. Cu excepția lui Cristian Hadji Cu­lea, care a reușit să aibă un man­dat de patru ani, între 1998 și 2002, toți ceilalți au avut o me­die de doi ani în funcție, deși pre­ședintele director general al TVR este votat de către parlament pen­tru un mandat de patru ani. Deasupra capului său stă anual însă sabia majorității par­la­men­tare, care decide politic dacă di­rec­torul TVR merită să continue sau nu în funcție. Dacă a fost do­cil cu partidul aflat la putere, mer­ge mai departe, dacă nu, este în­lăturat, prin respingerea ra­por­tului anual de activitate.

Ste­lian Tănase a fost propus în decembrie 2013 de PNL, când făcea parte din USL și partidul era nemulțumit de Claudiu Săf­toiu, înclinat spre aripa Voi­cu­lescu. După ruperea USL, Stelian Tănase a mers pe sârmă în fața lui Victor Ponta, iar când acesta a pierdut prezidențialele, s-a re­orientat către Klaus Iohannis și, indirect, PNL. Acum, PSD e con­dus de Liviu Dragnea, majori­ta­tea parlamentară este la mâna acestuia, iar Stelian Tănase a că­zut între cele două luntri pe care pretindea că le ocupă cu succes.

Reconstrucția TVR – obiectiv imobiliar

În luna iulie, ANAF blochează con­turile TVR, motivându-se că instituția nu ar fi respectat me­morandumul încheiat în 2012 cu guvernul pentru reeșalonarea datoriilor. În vara de pomină a anului 2012, când toate ins­ti­tu­țiile importante ale statului erau date peste cap de către USL, nu putea scăpa neatinsă nici te­le­vi­ziunea. TVR era condusă de către Alexandru Lăzescu, propus de pre­ședintele Traian Băsescu în Consiliul de Administrație. Calea cea mai simplă de îndepărtare a acestuia era, evident, res­pinge­rea raportului de activitate. Îna­inte de votul acestuia în par­la­ment, guvernul USL recent ins­ta­lat a blocat, prin ANAF, con­tu­rile TVR, în așa fel încât, pe lân­gă presiune politică par­la­men­tară, să explodeze și butoiul cu pulbere din interiorul instituției. Copy-paste politic cu situația de astăzi a TVR.

În timp ce angajații TVR ieșeau, astă-vară, în curtea instituției să protesteze față de soluția găsită de conducerea televiziunii pen­tru plata datoriilor, anume re­du­cerea timpului de lucru și, im­pli­cit, a veniturilor angajaților, Ste­lian Tănase afirma chiar la postul pe care-l conduce că trebuie „cons­truită o nouă televiziune“. Din păcate, nu era o metaforă, exprimând reformarea tele­vi­ziu­nii publice, ci un pur obiectiv imo­biliar. Directorul TVR declara astfel: „Ar trebui să deschidem o nouă SRTV TVR, toate activele să le trecem acolo și să cons­truim o televiziune ca în anul 2015, undeva lângă București. TVR de acum are rădăcini în anii ’50. Se simte că această te­leviziune vine din comunism de la «Partidul – Ceaușescu - Ro­mâ­nia». Turnul televiziunii e mai rău decât Casa Scânteii. Trebuie construită o nouă televiziune. Nu vreau să închid TVR, soluţia mai viabilă ar fi să construim una nouă“.

Și totuși există un proiect de lege

Intențiile de a muta TVR din Ca­lea Dorobanți au mai fost ex­pri­mate și în trecut, în mod nea­su­mat și neoficial. Pe când Dan Voi­culescu era un om liber, circula intens zvonul că își dorește aca­pa­rarea conducerii admi­nistra­ti­ve a televiziunii pentru a putea decide transferarea studiourilor din Calea Dorobanți într-o zonă periferică a Capitalei. Clădirea is­torică a TVR și terenul valoros ur­mau să fie vândute pentru a plăti datoria către stat. Nu există ni­ciun fel de date oficiale cu pri­vi­re la aceste intenții, dar aducerea în discuție a mutării TVR „un­de­va lângă București“ nu este de­loc de bun augur. Cu atât mai mult, cu cât Stelian Tănase lan­sase în dezbatere publică un pro­iect de lege pentru organizarea TVR și care ar fi reformat insti­tu­ția. Este greu de înțeles de ce a ales să vorbească despre „cons­truirea“ unei noi televiziuni ca obiectiv imobiliar în același timp cu lansarea proiectului de lege, cu atât mai mult, cu cât este sin­gurul director al TVR care îndrăz­nește să propună parlamentului o astfel de inițiativă legislativă.

Acest proiect, aflat în dezbatere publică pe site-ul tvr.ro până la sfârșitul lunii septembrie, de­fi­nește mai clar misiunea publică a TVR, având ca model BBC - mai veche marotă a lui Tănase, care a propus un proiect asemănător și pe când lucra (pe bani grei) pen­tru Sorin Ovidiu Vântu, pentru a obține prelungirea licenței pen­tru Realitatea TV. Serviciul Pu­blic de Televiziune ar urma să fie plasat sub autoritatea unui Con­si­liu de Supraveghere a Misiunii Pu­blice format din 13 membri (CSMP - corespunzând lui Trust Council al BBC), cu obiective mă­surabile şi a căror îndeplinire să fie raportată parlamentului o da­tă la 4 ani. Membrii sunt propuşi pentru 6 ani de către Senat, Ca­me­ra Deputaţilor, Preşedinţie, gu­vern, Academia Română, Banc­a Naţională, Convenţia Or­ganizaţiilor de Media, Aso­ciaţia Producătorilor de Televiziune, Uni­unea Scriitorilor, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor, Uniunea Cineaştilor, Uniunea Teatrală şi Uniunea de Creaţie Interpretativă a Muzicienilor.

Cenzura și propaganda la TVR

Sub conducerea lui Stelian Tă­na­se, TVR a revenit, din păcate, la practica cenzurii. În februarie 2014, a oprit prin ordin personal, chiar în timpul difuzării pe pos­tul TVR Moldova, emisiunea-do­cumentar Moştenirea Clan­des­tină, motivând că emisiunea este o propagandă comunistă. Pentru acest caz, Televiziunea Română a fost amendată de CNA cu suma de 70.000 de lei. Trei luni mai târziu, tot printr-o decizie per­so­nală, a fost anulată difuzarea unui interviu cu Traian Băsescu, realizat de Brîndușa Armanca. După cenzurarea acestui in­ter­viu, George Orbean, consilierul lui Stelian Tănase din acel mo­ment, şi-a dat demisia. Pro­tes­tele împotriva lui Victor Ponta, care au avut loc în noiembrie 2014, nu au existat la Telejurnal, cazul fiind discutat în Comisia de Etică a TVR. Pe de altă parte, Vic­tor Ponta a fost invitatul unei edi­ţii a emisiunii Viaţa Satului, cu doar o săptămână înaintea ale­ge­rilor prezidențiale, deşi acest pro­gram nu era unul dedicat cam­paniei.

Văicărindu-se pe tema di­ficul­tăților financiare ale TVR, Stelian Tănase nu a ezitat să le dea emi­siuni prietenilor săi, plătiți cu su­me grase. Cornel Nistorescu și Mir­cea Dinescu sunt exemplele notorii, ambii primind sume de câteva mii de euro pe lună. Asta în condițiile în care celorlalți angajaţi li se pregătea reducerea salariilor.