Pe aceeași temă
Miercuri, 4 februarie, Comisia juridica a Camerei Deputatilor a votat, cu 10 voturi contra si 9 voturi favorabile, impotriva inceperii urmaririi penale a lui Adrian Nastase in dosarele "Matusa Tamara" si "Zambaccian 2". Cele 9 voturi pentru au apartinut deputatilor PD-L; reprezentantii PNL si ai UDMR nu au fost prezenti in sala la momentul votului.
Prizonier al propriei infatuari, Adrian Nastase si-a ratat, saptamana aceasta, din exces de tafna, unicul moment ce i-ar fi putut spori popularitatea redusa la cote jalnice: cel in care anunta ca recomanda parlamentului sa autorizeze cercetarea penala in dosarele "Zambaccian" si "Matusa Tamara". In locul unei declaratii sobre si responsabile, insa, fostul premier si mare blogger a oferit o tirada pe ton de bascalie, care incerca sa minimalizeze semnificatia momentului: "Sper ca din acest moment statul roman condus de Basescu si Boc va putea, in sfarsit, sa functioneze, bugetul sa raspunda nevoilor oamenilor, justitia sa apere cetatenii... Si, nu in ultimul rand, nationala Romaniei sa se califice in Africa de Sud, iar turismul ecumenic sa triumfe in Romania". Sa nu ne lasam, totusi, pacaliti: domnul Nastase stie bine ca turismul ecumenic, fotbalul si bugetul nu au nicio legatura cu dosarele sale; in schimb, Raportul Comisiei Europene privind justitia si lupta anticoruptie le urmareste foarte atent. Ceea ce nu vrea sa recunoasca Adrian Nastase este ca a fost nevoit sa cedeze intr-o chestiune majora, care va defini viitorul sau politic, in masura in care acesta mai exista.
Despre interesul europenilor a vorbit, la scurta vreme dupa domnul Nastase, intr-un interviu la Deutsche Welle, Gunther Krichbaum, presedintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag, care a catalogat drept "absolut inacceptabil" votul din Comisia juridica a Camerei Deputatilor, prin care deputatii pesedisti au reusit sa blocheze recomandarea de incepere a urmaririi penale a fostului premier. Parlamentarul german a explicat ca intr-un stat de drept nu parlamentul, ci instanta decide vinovatia unui om politic. In consecinta, a spus domnul Krichbaum, "cazul Nastase este pentru mine un test de turnesol", iar in joc se afla "credibilitatea Romaniei, care depinde de modul in care se doreste combaterea eficienta a coruptiei la nivel inalt". Sa adaugam si noi ca in doua saptamani CE va face public un raport intermediar, mai mult tehnic, despre progresele Romaniei in domeniile supravegheate de UE, iar in luna iunie va aparea adevaratul raport, care ar putea contine si propuneri de sanctiuni concrete.
Constatam, asadar, ca tema coruptiei, desi ignorata de presedinte si de PD-L in campanie, ramane de actualitate pentru UE, ceea ce-i forteaza pe politicienii aflati la putere sa-i acorde atentie maxima. Avem motive sa suspectam ca atat liberal-democratii, cat si social-democratii au fost imbolditi in aceasta directie de presedintele Basescu, care si-a fixat drept obiectiv scoaterea Romaniei de sub monitorizarea CE. Cum la toamna au loc alegeri prezidentiale, PD-L s-a reorientat si a fortat reluarea discutiei asupra dosarelor fostului lider PSD. In felul acesta, PSD a fost, la randul sau, obligat sa ridice blocada instituita in jurul lui Adrian Nastase, pentru ca nu-si poate permite sa-si asume singur esecul tentativei de scoatere a Romaniei de sub monitorizarea UE. Cata vreme se afla in opozitie, PSD putea sa clameze ca este persecutat de putere prin intermediul DNA. Acum, insa, se afla la guvernare si nu mai are nicio scuza pentru a bloca justitia.
Conducerea PSD pare sa-l fi fortat pe Adrian Nastase sa-si rezolve singur problema, fara a mai compromite partidul. Interesant este ca sambata, 7 februarie, la Slatina, cu prilejul instalarii noului prefect de Olt, Mircea Geoana a laudat gestul domnului Nastase ca fiind "cel al unui om matur si responsabil", prin care "se incheie o perioada in care parlamentul reprezenta un obstacol pentru trimiterea in justitie a unor dosare". Acestea fiind zise, domnul Geoana si-a scos imediat palaria europeana si a arborat basca profund pesedista, plangandu-se de faptul ca reforma justitiei a fost "hiperpolitizata" si s-a concentrat excesiv pe "asa-zisele dosare de mare coruptie", in loc sa se concentreze pe problemele intampinate de "oamenii simpli". Care vor fi problemele oamenilor simpli domnul Geoana nu ne spune - poate pentru ca stie ca printre ele se numara si coruptia din administratie si din justitie. Iar daca liderul PSD da impresia, cu acest discurs, ca ar suferi de o dedublare a personalitatii, explicatia trebuie cautata in faptul ca in PSD un discurs 100% european naste nu numai suspiciuni, ci chiar ostilitati.
De altfel, nici nu este sigur ca toti parlamentarii PSD vor accepta targul propus de Mircea Geoana. Vicepresedintele Comisiei juridice, Florin Iordache, a declarat deja ca nu este de acord cu un aviz favorabil pentru solicitarea procurorului general. Vor mai fi desigur si altii care nu vor dori sa creeze un precedent, temandu-se ca ar putea face, la randul lor, obiectul cercetarilor DNA. Nu este, insa, nevoie de votul tuturor pesedistilor pentru ca procurorii DNA sa primeasca unda verde in cercetarea penala a lui Adrian Nastase, ci doar de o parte, adica exact de atat cat sa se adune jumatate plus unu din numarul deputatilor. Realizarea unei majoritati in acest caz ar marca un moment de cotitura in istoria PSD, care ar mai atenua reputatia sa de partid al coruptilor. Interesant va fi si cum vor vota in plen PNL si UDMR, care s-au eschivat penibil in Comisia juridica de dragul provocarii unui conflict in coalitie. Vor intelege miza acestui vot pentru destinul european al Romaniei sau vor ramane sclavii calculelor meschine? Indiferent ce scuze vor fi invocate, votul din plenul Camerei va fi cu adevarat un test de turnesol al politicienilor romani in privinta luptei anticoruptie. Daca nu-l trec, insa, nu ei vor fi cei penalizati, ci tara.
