Pe aceeași temă
Teza de doctorat susținută de Corina Corbu în 2010 la Facultatea de Drept a Universității București ridică mari semne de întrebare referitoare la originalitatea acesteia. LINX (un proiect al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație) a descoperit zeci de fragmente preluate fără sursă, citări incorecte, greșeli de gramatică. Rectorul Universității, profesorul universitar Mircea Dumitru, a transmis că teza va fi analizată de Comisia de Etică.
O altă problemă o reprezintă faptul că în 2014, Corbu a primit 40.000 de lei de la tatăl ei, fără ca nici o declarație de avere a acestuia – consilier local în Vaslui – să justifice suma. Sunt ceea ce se numesc „bani negri".
În ultimul rând, două articole publicate recent au dezvăluit faptul că judecătorul Corbu, achitat definitiv în 2018 într-o anchetă a DNA, a interzis studierea dosarului penal aflat acum în arhiva unei instanțe și a cerut scoaterea acestuia de pe lista proceselor aflate pe site-ul instituției.
Sunt trei pete pe ceea ce pare un „success story" unic în viața publică din România. La 9 ani, fetița Corina Alina Corbu a plecat de-acasă, dintr-un sat din Vaslui unde nici acum, în 2019, nu există semnal pentru telefonul mobil. A parcurs rapid treptele iar timp de câțiva ani a fost omul care „a ținut în mână”, din punct de vedere administrativ, activitatea Consiliului Superior al Magistraturii.
În 2010, la doar 38 de ani, a ajuns judecător la Înalta Curte, dar apoi a fost implicată într-un dosar penal în care mai mulți magistrați au fost acuzați de crearea unei "cooperative" care a dezvăluit unui judecător că era interceptat de procurori.
Achitată definitiv anul trecut, Corbu a ajuns șefă de secție la Înalta Curte iar luna trecută, chiar președinte al acestei instituții a cărei conducere o va prelua pe 14 septembrie. Ar fi unul dintre cei mai tineri, dacă nu chiar cel mai tânăr judecător care preia această funcție.
