Pe aceeași temă
”Tinerii Moldovei” reclamă fraudarea recensământului făcut public tocmai peste trei ani de la realizarea sa și falsificarea acelor date care i-ar permite lui Dodon, în complicitate cu partidul la guvernare, să manevreze realitatea: partidul de guvernământ primește susținere pentru introducerea votului uninominal iar Dodon primește la schimb o reducere a numărului etnicilor români.
Astfel, 75,1% din cei chestionaţi s-au declarat moldoveni, în timp ce români - 7,0%, iar ucraineni - 6,6 %, conform IPN.
Potrivit datelor recensământului din 2014, numărul actual al populaţiei estimate este de 2.998.235 de persoane, deşi au fost recenzate 2.804.801 de persoane. Spre comparaţie, în 2005, Republica Moldova avea o populaţie de 3.383.332 de locuitori, conform Deschide.md.
Populaţia recenzată a fost de 91%, a anunţat Vitalie Valcov, conform Deschide.md, şi de 98%, conform IPN. Directorul BNS, Vitalie Vâlcov, a menţionat în acest context că ponderea femeilor este mai mare decât cea a bărbaţilor, 51,8% faţă de 48,2%. La Bălţi (nord), 85 de bărbaţi revin la 100 de femei, în timp ce la Comrat (sud) cifrele sunt de 101 bărbaţi la 100 de femei. Vârsta medie pe ţară este de 37,6 ani. Femeile au, în medie, 39,2 ani, iar bărbaţii - 35,8 ani.
În ceea ce priveşte limba vorbită: circa 23,2% dintre cei recenzaţi au declarat că vorbesc româna, iar 52,7 % - limba moldovenească.
Numărul raioanelor cu populaţie sub 50.000 a scăzut la şase, comparativ cu nouă în 2004. Raionul cu cea mai mica populaţie continuă să fie Basarabeasca. 18 oraşe au între 10.000 şi 20.000 de locuitori, în timp ce în 2004 erau 22 de astfel de oraşe.
Directorul BNS a explicat întârzierea cu care instituţia pe care o conduce a prezentat rezultatele recensământului prin numărul insuficient de lucrători pentru colectarea şi prelucrarea datele, dar şi prin faptul că aceste date nu au fost întotdeauna exacte, mai ales cele provenind din centrele urbane. Cheltuielile totale pentru recensământ au fost de 86 de milioane de lei.
Potrivit Jurnal.md, Procuratura Generală de la Chişinău a deschis un dosar penal în iunie 2016 pentru delapidarea fondurilor alocate Biroului Naţional de Statistică pentru efectuarea recensământului populaţiei şi al locuinţelor, anunță Agerpres. Prelucrarea datelor colectate în 2014 s-a reluat în 2016 după ce premierul Pavel Filip a dispus urgentarea procesării datelor. Recensământul general al populaţiei şi locuinţelor s-a desfăşurat în perioada 12-25 mai 2014, iar următorul recensământ al populaţiei va avea loc în anul 2021, conform presei de peste Prut.
Mișcarea Civică „Tinerii Moldovei” : datele recensământului din 2014 au fost fraudate şi nu au nimic în comun cu realitatea
Într-o conferință de presă la IPN, tinerii activiști au solicitat Guvernului să nu recunoască rezultatele prezentate de Biroul National de Statistică. Președintele mișcării, Anatol Ursu, a declarat că fraudarea datelor privind apartenență etnică este un atac direct asupra României şi asupra persoanelor care se autoidentifică români, informează deschide.md.
„Ni s-a anunțat că în Moldova ar trăi doar 7% etnici români şi doar 23% din populație ar vorbi limba română. Datele sunt clar falsificate. Noi am dezvăluit faptul că Biroul National de Statistică se pregătește să ne aducă aceste date, lucru ce s-a confirmat. Se pare că datele nu au nimic în comun cu realitatea pentru că anul trecut în august, atunci când peste 60% din chestionarele erau deja procesate, procentajul etnicilor români depășea 30%, iar acum la prezentarea datelor finale procentul acestora este de doar 7%, este o scădere neverosimilă, care nu poate fi explicată altfel decât prin măsluirea cifrelor”, a spus Anatol Ursu.
Potrivit tânărului, șeful statului, Igor Dodon, a ajuns la o înțelegere cu partidul de la guvernare că va susține introducerea votului uninominal dacă se va reduce numărul real al etnicilor români din Moldova, lucru necesar pentru politica pe care o promovează.
Deputatul român Constantin Codreanu a menționat, în aceeași conferință de presă, că cifra de 7% de etnici români care ar locui în Moldova ridică semne de întrebare, nu este clar cum se explică acest procent având în vedere că numărul cetățenilor români este în continuă creștere.
„Fac un apel şi insist ca banii contribuabililor români care vin în Republica Moldova să nu mai vină necondiționat. Pentru că ajungem în situaţia în care contribuim fără să vrem la promovarea acestui mit al națiunii civice moldovenești şi la întreținerea unor oameni în fruntea Republicii Moldova care asta îşi doresc”, a mai spus deputatul român.
Tinerii activiști au menționat că vor continua să compare datele obținute de ei în 2014, în cadrul numărătorii paralele, şi vor organiza o acțiune de protest la sediul BNS.
