Pe aceeași temă
"Toate cele 22 de vizite, nu sunt 22, sunt mult mai multe. Cele pe care le-am enumerat eu sunt 22, pe baza ordinelor pe care le-am trecut acolo și datele. Sigur sunt mult mai multe vizite, sunt și două rapoarte pe care nu le-am desecretizat, dar le vom desecretiza, (...) din care veți afla mai multe informații și, sigur, ai mai multe vizite. (...) Din lista aceea ce anume se știe — cine în mod fizic a intrat în arhivă, cine cunoaște adevărurile din arhivă. Până acum era o necunoscută, cine să fie... Iată, avem lista și știm a, b, c sunt oamenii care cunosc secretele, adevărurile din arhivă", a declarat joi Toader, la Palatul Parlamentului, citat de Agerpres.
Ministrul Justiției a menționat că mai întâi dorește să vadă regimul acestor rapoarte. "În primul rând, vreau să le văd regimul, unul are caracter de secret de stat. Secretele de stat nu intră în competența ministrului de a le desecretiza, ci trebuie inițiată o hotărâre de guvern. Vom iniția o hotărâre, va fi adoptată probabil de Guvern, vom desecretiza și vom publica în maniera pe care deja o știți", a spus el.
Răspunzând unei întrebări, ministrul Toader a arătat că știe că nu există niciun fel de listă privind intrările în arhiva SIPA. "Știu lucrul acesta, pentru că, până la urmă, eu am făcut toată situația. Dar eu n-am de unde să știu de ce nu s-au consemnat datele de atunci. Cel mai sigur și cel mai simplu vă vor răspunde cei care au guvernat și cei care au gestionat arhiva în momentul acela", a explicat el.
Întrebat ce înseamnă mai multe vizite și de ce nu le face încă publice, Tudorel Toader a spus: "Pentru că raportul este secret și nu am voie să spun nimic din el".
Despre Laura-Iulia Scântei, care figurează pe listă și care a cerut explicații privind apariția în presă a unui document clasificat, Toader spune că aceasta poate urma procedura, pe care, de fapt, o știe, de a se adresa procurorului și nu lui.
"Iulia Scântei, pe care o respect, să ceară explicații celor care au distribuit, care au făcut public acel raport. Să-i întrebe de unde îl au și de ce l-au dat la public. Dacă dânsa nu are instrumente de aflat, se poate — și știe foarte bine — se poate adresa procurorului să facă o anchetă, să verifice proveniența acelui raport, nu mă întreabă pe mine".
El a subliniat că ministrul Justiției nu face anchetă penală. "Ministrul Justiției face cel mult chestiunile care țin de minister. Deci, nu este în competența mea, așa cum m-ați întrebat, de ce n-am întrebat-o pe doamna Kovesi ce a făcut într-o seară. Dar nu e competența ministrului să întrebe pe cineva ce face în afară...", a spus el.
În opinia sa, este păcat ca arhiva SIPA să fie distrusă. Toader a anunțat că va înființa "un fel de CNSAS" pentru a-i ajuta pe cei de la Administrația Penitenciarelor în privința documentelor doveditoare la pensie.
"Arhiva SIPA e păcat să o distrugem, pentru că ea e un segment din istoria mai plăcută sau mai puțin plăcută a Justiției. Arhiva SIPA are în ea documente privind activitățile desfășurate de către funcționarii cu statut special, cu cei de la ANP, vă dați seama, oamenii aceia nu pot să-și dovedească vechimea, să ia pensii, puncte de pensii, cum să o distrugi? Arhiva SIPA are a doua categorie, probabil că n-am fost în ea, elemente ce țin de viața privată pe care o vom respecta și nu le vom divulga. Are în ea probabil informații ce țin de secretul de serviciu, care intră în competența ministrului, și le voi desecretiza. Celelalte secrete, dacă or fi, sunt de competența Guvernului sau poate a CSAT dacă se duce acolo. Vom face un fel de CNSAS, vom pune trei, patru funcționari de la ANP, de la Ministerul Justiției, care au acces la secrete de stat și primul lucru trebuie să restituie documentele celor de la ANP să-și facă dovada dreptului la pensie. Vom vedea care sunt informațiile, vom urma regimul lor, le vom desecretiza și le veți ști", a detaliat Tudorel Toader.
Ministerul Justiției a publicat joi o listă a celor care au vizitat arhiva SIPA, printre numele care apar pe aceasta figurând cel al Laurei-Iulia Scântei, vicepreședinte al Senatului, și cel al lui Horia Georgescu, fost șef al ANI. Potrivit sursei citate, în 2013 s-a intrat o singură dată în arhivă, pe 13 decembrie, și au avut acces Florian-Teodor Andronache, Marius Ștef, Adrian Oltenaș, Nicolae Tiliban.
