Pe aceeași temă
Soluția propusă de Toader l-ar putea salva pe Darius Vâlcov, condamnat în primă instanță la opt ani de închisoare cu executare precum și pe mulți alții aflați în curs de judecată sau în cale de atac și care pot ridica excepții de neconstituționalitate și să ceară reluarea procesului.
Rejudecarea dosarelor de către un alt complet de judecători poate să se tergiverseze până când să se ajungă la prescrierea faptelor pentru care sunt judecați cei bănuiți de fapte de corupție.
„Vis-a-vis de completele de cinci, avem decizia Curții Constituționale care a constatat acel conflict juridic de natură constituțională și imperativ a arătat ce trebuie de făcut și Înalta Curte a procedat la constituirea legală a completelor de cinci. Mă întrebați de cele de trei. Prin analogie, lucrurile sunt identice. Care-i deosebirea? Deosebirea faptului că nu avem o decizie a Curții Constituționale pe care să se bazeze nelegala constituire a completelor de trei și analogia nu o putem pune în operă, dar oricând și oricine, Avocatul Poporului poate sesiza Curtea Constituționala și cei care mai sunt in curs de judecata, in cai de atac sau in contestatie in anulare, daca mai au termenul sa nu fie expirat, pot ridica in fata instantei de judecata exceptia de neconstitutionalitate", a spus Tudorel Toader luni seara, la Antena 3, conform News.ro.
O actiune de acest gen, prin care un om de afaceri a contestat legalitatea constituirii completurilor de trei judecatori de la Inalta Curte, a fost respinsa de magistratii de la Curtea de Apel Bucuresti, in luna decembrie. Decizia nu este definitiva, putand fi atacata.
Astfel, pentru a ajunge direct pe masa judecatorilor CCR, care tocmai au constatat existenta unui conflict juridic privind completurile de cinci judecatori si pot face acelasi lucru si privind completurile de trei de la Inalta Curte, pentru "a pune analogia in opera", cel care trebuie sa faca sesizarea este Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, dupa cum a subliniat ministrul Justitiei.
De asemenea, intrebat despre OUG pentru repunerea in termen pentru contestatia in anulare in cazul hotararilor pronuntate de completurile de cinci ale ICCJ din 2014, Toader a declarat ca aceasta va urma "in termen scurt", potrivit G4media.
În luna decembrie, ÎCCJ a transmis că în urma acuzațiilor referitoare la constituirea completurilor de trei judecători în materie penală, pentru anul 2018 acestea s-au stabilit printr-o hotărâre a Colegiului de conducere.
În răspunsul transmis în decembrie la plângerea Secției pentru investigarea magistraților, ÎCCJ spune: ”Singurele dispoziţii care reglementează constituirea completurilor de judecată, altele decât cele de 5 judecători de la instanţa supremă, sunt cele ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată, potrivit cărora colegiile de conducere stabilesc compunerea completurilor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului. La nivel infralegal, Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a ICCJ acordă Colegiului de conducere competenţa de a aproba compunerea completurilor de judecată ale secţiilor (art. 19 lit. a1), la propunerea preşedintelui de secţie (art. 32), iar Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, de asemenea, stabileşte în sarcina Colegiilor de conducere ale instanţelor stabilirea compunerii completurilor (art. 19 lit. h), la propunerea preşedinţilor de secţii (art. 24 lit. b)”, spus reprezentanţii ICCJ. Potrivit acestora, ”nu există niciun temei pentru care completurile colegiale de la nivelul instanţei supreme, cu excepţia completurilor de 5 judecători, ar trebui constituite printr-o altă procedură decât cea legală, aplicabilă tuturor completurilor colegiale din ţară”.
În ceea ce priveşte modul de constituire a completurilor de 3 judecători în materie penală, pentru anul 2018, magistraţii afirmă că, în urma propunerilor preşedinţilor de secţie, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin Hotărârea nr. 80 din 12 decembrie 2017, a aprobat compunerea completurilor de judecată pentru anul 2018.
„La data de 12 decembrie 2017, pe ordinea de zi a Colegiului de conducere au figurat 19 puncte, aprobarea compunerii completurilor de judecată pentru anul 2018 figurând la poziţia 2. Prin aceeaşi hotărâre, la pct. 5, s-a dispus ca menţiunile relative la compunerile completurilor de judecată să fie publicate pe site-ul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Hotărârea a fost prezentată în extras, deoarece ordinea de zi soluţionată din data de 12 decembrie 2017 cuprinde un număr de 18 hotărâri pronunţate de Colegiul de conducere, unele dintre ele vizând situaţii punctuale, specifice activităţii interne şi care nu constituie informaţii de interes public.
Aprobarea compunerii completurilor de 3 judecători în materie penală s-a realizat în baza propunerii preşedintelui Secţiei penale, înaintată Colegiului de conducere prin adresa nr. 369/C din 7 decembrie 2017, pe care o prezentăm în copie”, mai spun reprezentanţii ICCJ. Aceştia precizează că, din considerente ce ţin de protecţia datelor cu caracter personal, pe site-ul instanţei supreme nu pot fi prezentate documente care poartă semnătura emitentului.
”Instanţa supremă înţelege demersurile părţilor din dosare de a-şi formula apărări şi susţineri, dar aceste demersuri trebuie exercitate cu bună credinţă, în condiţiile în care orice afirmaţie poate fi verificată prin confruntarea cu documentele existente în evidenţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.”, se mai arată în document. Preşedintele ICCJ, Cristina Tarcea, a declarat la prima tragere la sorţi a noilor completuri de 5 judecători că „a început un asalt şi asupra completurilor de trei judecători de la Înalta Curte”.
