Pe aceeași temă
Ordonanța adoptată de guvernul Dăncilă schimbă toate cele trei legi ale justiției. Principalele modificări se referă la Secția specială pentru anchetarea magistraților, unde este luată prerogativa procurorului general de a infirma, ca procuror ierarhic superior, soluțiile date de procurorii din subordine. OUG vine în contextul în care secția specială a pus-o sub urmărire penală pe Laura Kovesi, dar soluția Adinei Florea ar fi putut fi infirmată de Augustin Lazăr.
Surse au declarat pentru revista 22 că prevederea este neconstituțională ”de pe scaun”, problema fiind, ca în cazul oricărei OUG, că ea nu poate fi contestată la CCR decât de Avocatul Poporului.
În ordonanță se precizează că ”procurorul ierarhic superior este procurorul sef de secție”.
Declarații Toader
Cea de-a doua ordonanță sunt unele măsuri temporare privind Institutul Național al Magistraturii și legile justiției (legea privind statutul judectorilor și procurorilor, legea privind organizarea judiciară și legea privind funcționarea CSM)
Majoritatea modificărilor sunt de la Consiliul Superior al Magistraturii.
OUG are reglementări și cu privire la promovarea pe loc a magistraților, modificarea termenilor de vechime pentru promovarea pe loc, condițiile de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție.
O precizare și o reglemenare pornește de la o realitate pe care o știți. Colegiile de conducere din sistemul judiciar nu vor putea adopta regulamente prin care să adauge la lege pe motiv că legea este neclară, nu-i predictibilă, nu-i previzibilă.
În nici un caz colegiile de conducere nu pot adăuga norme pe lângă lege sub motiv că ar fi neclară, neprevizibilă, nepredictibilă sau că ar avea lacune. Opera de legiferare trebuie să rămână doar legiuitorului.
Au fost momente când s-a afirmat că noi avem lege dar ne trebuie regulament, dar regulamntul nu poate să adauge la lege.
Mai există o modificare destul de imporantă referitoare la funcțiile de conducere de rang înalt din cadrul Ministerului Public, că-i procuror general, adjunct, șef de secție, funcții care potrivit legii în vigoare, înainte de modificare, prevăd pentru aceste funcții un mandat fix cu durată de trei ani, mandat care poate fi reinvestit. Dar reinvestirea nu înseamnă nici prelungire, al doilea mandat se poate ocupa numai în condițiile legii. OUG aduce cu caracter de noutate faptul că aceste funcții nu pot fi delegate. Ele se ocupă numai în condțiile legii. Azi multe funcții de procuror de rang înalt sunt ocupate prin delegare, ceea ce nu este normal.
Avem la finalul ordonanței o normă tranzitorie care spune că cei delegați azi rămân în funcție 45 de zile, dar în 45 de zile ele trebuie ocupate în condițiile legii.
Funcțiile acestea de rang înalt ce nu pot fi ocupate prin delegare, potențialii candidați și competența de emitere a avizului consultativ. Potrivit ordonanței pot candida procurorii care îndeplinesc condițiile legii dar pot candida și judecători care au fost procurori. Deci cineva cu exepriență din Ministerul Public, care are robă de procuror sau a avut cândva robă de procuror. Prima modificare cu privire la potențialii candidați se oferă la posibilitatea ocupării funcțiilor cu rang înalt și de către judecători.
A doua modificare, emiterea avizului consultativ. Azi competența revine secției de procurori a CSM. Dat fiind că pe viitor, în baza OUG, pot candida și procurori foști judecători se schimbă competența de la secția de procurori la plenul CSM.
Întrebări
De ce pot candida și judecători la funcțiile din parchete? Ideea separarării carierelor privind cariera n-a fost propunerea mea, a fost a CSM, cu care am fost de acord și am reținut-o în proiectul de lege. Nu aș spune că azi am renunțat la această idee pentru că vorbim de câteva funcții de rang înalt, vorbim de procuror general, șef DIICOT, DNA, adjuncții lor. El e procuror cu toate competențele profesionale. El de ce devine șef? pentru competențe manageriale. OUG se referă numai la aceste câteva funcții de rang înalt.
Se mărește baza de selecție, se transferă competența de avizare consultativă doar pentru funcțiile de procurori de rang înalt. Credem că CSM are această capacitate de analiză privind întregul sistem. Sistemele nu trebuie să fie rigide, ele trebuie adaptate realităților pe care le parcurgem azi.
De ce avizul nu-l mai dă secția de procurori, pentru că s-a opus opiniilor dvs? Nu m-a deranjat niciodată, am respectat procedura de a le lua avizul, dar știți că niciodată n-am oprit procedura câtă vreme avizul are caracter consultativ.
Ce faceți cu conducerea DNA dacă procedura nu va fi finalizată în interiorul celor 45 de zile? Întrebarea pare complicată dar răspunsul e simplu. Când avem competențe partajate, neîndeplinirea competențelor de un decident nu împiedică activitatea celuilalt decident. Întrebarea dvs are alt destinatar. Faptul că până acum se aștepta vacantarea postului după care declanșarea procedurii de selecție până la numire trecea o bună perioadă de timp. pe fond, întrebarea dvs nu mă are pe mine destinatar. A demara audierile acelea, avizul consultativ nu e complicat, dincolo la decizie și emiterea decretului nu intră în zona mea de competență.
Modificări (proiect - sursa Adevărul):
La articolul 88, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (6), cu următorul cuprins: „(6) Ori de câte ori codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la „procurorul ierarhic superior” în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor în justiţie, prin aceasta se înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia.”
Secţia pentru investigarea magistraţilor iese de sub autoritatea procurorului general al României, care acum are dreptul de a infirma actele pe care le consideră nelegale sau netemeinice.
La articolul 57, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alin. (7’) cu următorul cuprins: „(7’) Procurorii nu pot fi delegaţi în funcţiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de Preşedintele României”.
În urma acestei modificări președintele României va fi obligat să emită decretul de numire la propunerea ministrului Justiţiei, altminteri instituţia poate rămâne fără conducător. De exemplu, acum DNA este condus de un procuror şef cu delegaţie, întrucât preşedintele a refuzat repetat numirea Adinei Florea la şefia DNA.
Alineatul (1) al art.54 se modifică şi va avea următorul cuprins: „(1) Procurorul general al Parcehtului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii aecstuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii în funcţie sau dintre judecătorii care au îndeplinit funcţia de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată”.
Prin această modificare, avizul pentru şefii de parchete nu-l mai dă secţia de procurori a CSM, cum e în prezent, ci Plenul CSM (deşi una dintre ambiţiile noilor legi ale Justiţiei era să separe carierele de judecător şi procuror). O modificare similară însă nu-i vizează şi pe judecători, pentru care avizul îl dă în continuare secţia de judecători.
