Pe aceeași temă
31 dintre cei 56 de judecatori de la CA Cluj castiga peste 300.000 lei pe an.
Clujust.ro noteaza ca veniturile colosale sunt cumulate din salariile pe anul 2014 plus drepturi salariale restante obtinute prin hotarari judecatoresti. Cel mai mare venit din salarii (indemnizatie + hotarari judecatoresti) al unui judecator clujean este de mai bine de trei ori mai mare decat salariile pe un an ale presedintelui Klaus Iohannis, care cumuleaza 133.879 lei, arata sursa citata.
Judecatorii contactati de Clujust.ro spun ca "nu s-ar fi ajuns la procese si hotarari judecatoresti pentru drepturi salariale daca legile privind salarizarea ar fi fost facute bine". Din cauza modificarilor legislative si a hotararilor judecatoresti s-a ajuns ca magistrati cu aceeasi experienta sa aiba venituri mult diferite, motiv pentru care reprezentantii magistratilor s-au intalnit recent cu ministrul Muncii si cu cel al Justitiei pentru a gasi o solutie.
Clujust.ro pezinta apoi topul judecatorilor cu venituri de peste 300.000 lei/an (mai exact, 31 de judecatori), respectiv veniturile pe anul 2014, avand in vedere ca in declaratiile de avere se trec doar sumele nete incasate in anul fiscal anterior.
Topul judecătorilor cu venituri de peste 300.000 lei/an
- Valentin Mitea (secția I civilă, vicepreședinte CA Cluj, fost președinte până la 1 ianuarie 2015) – 455.960 lei (129.300 din salarii +326.660 din hotărâri). Acesta a câștigat cel mai bine dintre magistrații clujeni și în 2013.
- Delia Purice (secția penală) – 449.911 lei (117.292 + 332.619)
- Denisa Băldean (secția I civilă, actual președinte al Curții, fost vicepreședinte) – 435.212 lei (124.901 + 310.311)
- Danusia Pușcașu (secția a II-a civilă) – 404.006 lei (123.898+280.108)
- Ana Ionescu (secția I civilă) – 395.000 lei (117.292 lei + 277.708 lei)
- Virgil Andreieș (secția penală) – 393.786 lei (114.847+278.939)
- Traian Dârjan (pensionat anul acesta ) – 392.530 lei (122.076 +270.454)
- Luminița Hanzer (secția penală) – 387.703 lei (114.840+272.863)
- Iuliana Moldovan (secția penală) – 384.028 lei (113.652 +270.376)
- Claudia Ilieș (secția penală) – 382.041 lei (114.168+267.873)
- Ioana Morar (secția penală) – 378.273 lei (114.113 + 264.160)
- Liviu Ungur (președinte secția III-a de contencios administrativ și fiscal) – 375.046 lei (119.584+255.462)
- Floarea Tămaș (secția a III-a) – 373.563 lei
- Claudia Idriceanu (secția a II-a civilă) – 371.400 lei (109.548+261.852)
- Mihaela Sărăcuț (secția a II-a civilă – 370.632 lei
- Ana Covrig (secția penală) – 370.503 lei (109.926+260.577)
- Antoaneta Tania Nistor (secția I civilă) – 368.965 lei (111.824+257.141)
- Carmen Marta Vitoș (secția I civilă) – 366.021 lei (107.426+258.595)
- Monica Rodina (secția penală) – 365.725 lei (106.575+259.151)
- Delia Maruscian (secția a III-a contencios administrativ și fiscal) – 365.438 lei (114.740+250.698)
- Augusta Maria Chichișan (secția a II-a civilă) – 364.554 lei
- Anca Pop (secția I civilă) – 363.789 lei (109.928+253.861)
- Ioan Daniel Chiș (secția I civilă) – 362.609 lei (106.327+256.282)
- Valentin Chitidean (președinte secția penală) – 362.252 lei (115.721+246.531)
- Mirela Budiu (președinte secția a II-a civilă) – 341.625 (106.624 +234.621)
- Sergiu Diaconescu (secția I civilă) – 322.893 lei (102.746+220.147)
- Simona Al Hajjar (secția a II-a civilă) – 312.279 lei (109.544+202.735)
- Nicolae Marian (secția I civilă) – 311.180 lei (111.408+199.772)
- Axente Andrei Irinel (secția a II-a civilă, fost vicepreședinte până în vara lui 2016) – 308.964 lei (111.729+197.235)
- Sergiu Leon Rus (secția a III-a) – 306.209 lei (104.349 +201.860)
- Laura Maria Dima (secția I civilă) – 303.488 lei (102.042+191.658+5.165+4.623)
In total, la nivelul Curtii de Apel Cluj sunt 56 de judecatori, precizeaza sursa citata. Cei care nu apar in top au avut pe 2014 venituri intre 200.000 si 300.000 lei. La nivelul Tribunalului, niciun judecator nu ajunge la 300.000 de lei, dar veniturile sunt de peste 200.000 lei, mai arata Clujust.ro.
***
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii a declarat, după întâlnirea cu ministrul Muncii şi cel al Justiţiei, că Guvernul trebuie să vină cu soluţii pentru a uniformiza salariile din justiţie, menţionând că asociaţiile de magistraţi îi cer să sesizeze Curtea Constituţională în acest sens.
"Guvernul va trebui să-şi asume problema inechităţilor salariale şi să vină cu o soluţie asumată. (...) Nu se cere o majorare cu 18%. Discuţiile s-au dus în sensul unei uniformizări pentru că, la ora actuală, există diferenţe de salarizare, oamenii primesc salarii diferite. Noi am cerut ministrului Muncii, care a venit împreună cu ministrul Justiţiei, i-am cerut să găsească soluţii pentru uniformizarea salariilor. Pe ordonanţa 20 şi 43 nu pot să nu vă spun, ceea ce stăruie, cerinţa asociaţiilor, dar şi a conducerilor instanţelor este acea de a face un demers şi din partea noastră, a Consiliului, care am putea să sesizăm Curtea Constituţională cu eventuala neconstituţionalitate. Deci magistraţii s-au pronunţat ferm în sensul că ar fi neconstituţionale. Urmează ca CSM, în primul rând eu care aş fi titularul unei astfel de sesizări, va trebui să examinez împreună cu direcţia de specialitate, împreună cu colegii mei şi mă voi pronunţa în acest sens", a declarat preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mircea Aron, citat de Mediafax.
Reprezentanţii asociaţiilor de magistraţi au precizat că aşteaptă, la rândul lor, soluţii de la Executiv.
"Aşteptăm de la Guvern soluţii pe toate problemele pe care le-am ridicat desigur şi pe problmea inechităţilor salariale, şi nu a creşterilor, aşa cum în mod greşit s-a spus în spaţiul public. Vom vedea ce se întâmplă în zilele următoare, colegii noştri se adună în adunări generale, îşi revizuiesc formele de protest , unele instanţe radicalizează aceste forme. Vom vedea ce se întâmplă în continuare.Deocamdată nu putem să spunem că am ieşit de la această întâlnire şi avem găsită o soluţie concretă pentru vreuna din revendicările noastre", a declarat Gabriela Baltag, preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR).
Pe de altă parte, ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat că multe dintre problemele semnalate în Memorandumul privind justiţia sunt vechi.
"Sunt probleme vechi, cum ar fi subfinanţarea sistemului judiciar sau chestiunea infrastructurii. La multe dintre ele vom avea răspunsuri când vom pune în dezbaterea publică pachetul de legi privind reforma justiţiei (...) Un punct din Memorandum cere ca numirile de la nivelul Parchetelor să nu mai fie politice. Acuma puneţi-vă în poziţia mea. Cum ar fi acumă să spun eu că numirile sunt politice, când eu sunt chezaşul faptului că am făcut o procedură absolut corectă. Nu e deloc politică. Singurul lucru politic este că eu sunt într-un guvern, nefiind un om politic", a declarat ministrul Justiţiei, Raluca Prună, după discuţiile cu magistraţii.
Ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a declarat, anterior, că Guvernul nu are cum să plătească salarii majorate cu 18% pentru 99% dintre angajaţii din justiţie, din cauza impactului bugetar prea mare, menţionând că Executivul nu a avut de unde da 30-50 de lei pentru categorii cu salarii sub 1.400 de lei.
"Pe problema legată de ridicarea tuturor salariilor cu 18% pentru cei 99% dintre oamenii din justiţie care nu au acest lucru , aici evident am exprimat faptul că datorită costului, impactului bugetar pe care această măsură îl are, nu este considerată oportună bugetar şi pe responsabilitate fiscal-bugetară pentru Guvern. Deci acest Guvern nu are cum să ducă la îndeplinire un astfel de lucru şi evident le-am cerut înţelegere colegilor din Justiţie pe acest lucru. Prin urmare, principial cred eu că ne-am aliniat de această dată, le-am cerut înţelegere, înţelepciune pentru a nu continua acest conflict. (...) Nu am avut 30 de lei, 50 de lei să dăm pentru anumite categorii care au salariile sub 1.400 de lei şi nu putem în acest moment găsi resurse pentru a face nişte proiecţii care sunt mult mai însemnate pe care le-ar presupune acest 18% pentru 99% din sistemul judiciar", a declarat Dragoş Pîslaru, după întâlnirea avută cu magistraţii.
Ministrul Muncii a declarat că nu se pune problema unor negocieri de procente cu sistemul de justiţie în acest moment şi că ordonanţa 20 nu a fost una de creşteri salariale, având cu totul alt scop.
"Guvernul nu contestă principiul irevocabil al hotărârilor judecătoreşti. Nu se pune problema de aşa ceva. Noi tot ceea ce spunem este că politica salarială într-o ţară este luată de puterea executivă, politica salarială are nişte obiective şi încearcă să facă nişte lucruri. Este nefiresc cumva să nu avem această prerogativă la nivelul Guvernului", a mai precizat Pîslaru.
***
Ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, a declarat, după ce s-a întâlnit cu reprezentanţii magistraţilor, că ministerul pe care îl conduce nu are de unde să plătească tututor magistraţilor salarii majorate cu 18 la sută şi le-a cerut acestora înţelepciune "pentru a nu continua acest conflict".
"Guvernul nu contestă principiul irevocabil al hotărârilor judecătoreşti. Politica salarială într-o ţară este luată de puterea executivă. Pe problema concretă a ridicării tuturor salariilor din justiţie cu 18 la sută pentru cei 99 la sută care nu beneficiază de acest lucru, măsura nu este oportună pentru Guvern. Acest guvern nu are cum să ducă la îndeplinire acest lucru. Le-am cerut înţelepciune pentru a nu continua acest conflict", a declarat Dragoş Pîslaru, citat de News.ro, după ce a discutat, vineri, cu magistraţii, Memorandumul privind sistemul judiciar.
Ministrul Muncii a precizat că, pentru anumite categorii, nu au existat resurse nici pentru măriri ale salariilor cu 30 sau 50 de lei.
