Pe aceeași temă
Alexandru Vişinescu, fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat în perioada 1956 - 1963, a fost condamnat anul trecut la 20 de ani închisoare cu executare pentru moartea a 12 deţinuţi politici în perioada în care a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat.
Alexandru Vişinescu este cel care a elaborat și executat "plin de zel" un program de persecutare brutală a deţinuţilor de la Râmnicu Sărat, iar pedeapsa de 20 de ani de închisoare, deși este iluzorie, ținând cont de vârsta acestuia (90 de ani), este suficientă şi necesară pentru justa sancţionare a acestuia, spuneau magistrații Curții de Apel București care l-au judecat, în motivarea sentinței.
"Faptele reţinute în sarcina lui Vişinescu sunt extrem de grave, iar modul şi împrejurările concrete de săvârşire, perpetuarea lor în toată perioada (de aproximativ 7 ani) cât el a îndeplinit funcţia de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat şi consecinţele dramatice şi ireversibile pe care le-au produs asupra victimelor (fie ucise, fie lăsate cu traume fizice şi psihice pentru tot restul vieţii) îl indică pe acesta nu doar ca pe un instrument, ce şi-a dovedit cu prisosinţă capabilitatea, folosit de autorităţile statale ale epocii pentru îndeplinirea obiectivului politic al nimicirii «duşmanilor de clasă» anume plasaţi în custodia sa, ci drept artizanul şi executantul plin de zel al unui program original de persecutare brutală a deţinuţilor «contrarevoluţionari» (supuşi în permanenţă, fără vreo urmă de remuşcare din partea sa, la tratamente inumane şi degradante şi acte repetate de tortură fizică şi psihică, culminând cu exterminarea a mulţi dintre ei), nemaiîntâlnit ca duritate chiar în sistemul penitenciar românesc al vremii”, mai spuneau magistrații.
Miercuri, înainte de a intra la Înalta Curte de Casație și justiție, Vișinescu le-a spus din nou jurnaliștilor că nu-i pare rău, relatează Digi24:
„Vă pare rău?
Nu-mi pare rău de nimic!
Nu vă pare rău?
Nu, nu îmi pare rău!”
Ultimul cuvânt
Inițial, el a refuzat să dea o declaraţie completă în faţa judecătorilor, explicându-le magistraţilor că nu vrea să facă vreo scamatorie, dar nu poate vorbi din cauza problemelor de sănătate.
Apoi, și-a schimbat opțiunea și în timpul ultimului cuvânt a izbucnit chiar în lacrimi.
„Trebuie să mă întelegeti că nu vreau să fac aici o scamatorie. Nu pot să vorbesc. Vă rog să mă întelegeti. Sunt de acord cu ce a cerut avocatul. Vă rog să mă lăsaţi să mor. Tatăl meu a murit când eu nu mă născusem. Am fost o slugă până să fiu militar!”, a spus Vişinescu și a început să plângă, relatează Digi24.
„Sunt zeci de scrisori din toate colţurile ţării. N-am ştiut că va veni treaba asta când am fost acolo. La orice condamnare sau executare a pedepsei, când deceda un deţinut, nu se putea face nimic până nu venea Securitatea de la Ploieşti. Nu se puteau îngropa până nu venea Securitatea”.
Instanţa: De ce au murit detinuţii acolo?
Alexandru Vişinescu: Atâţia ani ...au murit din cauza vârstei.
Avocata lui Vișinescu a cerut o pedeapsă mai blândă, punctul central al pledoariei sale fiind că „legislaţia de atunci nu permitea inculpatului să stabilească el ce e legal şi ce e ilegal”.
Rudele câtorva dintre cei care au murit sub regimul opresiv al lui Alexandru Vişinescu au cerut despăgubiri de zeci de mii de euro.
Peste două săptămâni, Alexandru Vişinescu, în vârstă acum de 90 de ani, va afla definitiv care este pedeapsa dată de judecători, la capătul unui proces început în vara anului 2014.
Fragmente din rechizitoriu
Potrivit rechizitoriului, în perioada 1956-1963, Alexandru Vişinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, "a săvârşit acţiuni şi inacţiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivităţii reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic".
În perioada în care la conducerea Penitenciarului Râmnicu Sărat a fost Alexandru Vişinescu, deţinuţii erau supuşi unor condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea lor fizică, fără să li se asigure un minim de medicamente şi fără să li se acorde îngrijiri sau asistenţă medicală adecvate, a arătat Parchetul instanţei supreme."Totodată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv, condiţiile de detenţie inumane, relele tratamente, bătaia şi alte violenţe, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi erau tot atâtea acţiuni menite a duce la exterminarea fizică a persoanelor încarcerate", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.
Principalele categorii de deţinuţi aflate în penitenciar, aşa cum reiese chiar dintr-o notă a lui Vişinescu adresată Consiliului Securităţii Statului din 1967, erau foşti conducători în guvernele burghezo-moşiereşti şi în conducerile PNŢ şi PNL, foşti conducători ai diverselor organizaţii subversive, foste cadre de conducere după 23 August 1944, foste cadre MAI după 23 August 1944, foşti conducători ai diverselor secte religioase şi alte cazuri mai izolate.
Regimul impus de Vişinescu în Penitenciarul Râmnicu Sărat nu asigura sub nicio formă condiţiile minime de supravieţuire pe termen lung, având în vedere că de cele mai multe ori sentinţele se întindeau pe o perioadă care depăşea zece ani."Decesul deţinuţilor survenea, astfel, în urma unui proces lent, dar eficace, prin care aceştia erau torturaţi fizic şi psihic", au precizat procurorii.
Din documentele studiate de anchetatori au fost identificaţi 138 de deţinuţi care au trecut prin Penitenciarul Râmnicu Sărat în mandatul lui Vişinescu. Printre ei, celebrul Corneliu Coposu, supranumit Seniorul.
