Pe aceeași temă
Traian Băsescu l-a criticat pe Klaus Iohannis, preşedintele Romaniei, din cauza unui decret semnat luni, 20 iulie, prin care acesta a promulgat legea alegerii Camerei Deputaţilor şi Senatului. Basescu il acuza pe Iohannis ca a promulgat aceasta lege fără să ţină cont de rezultatele referendumului din 2009, când românii şi-au exprimat opţiunea pentru un Parlament cu 300 de membri, si fara sa conteste legea la Curtea Constitutionala a Romaniei.
"Preşedintele Iohannis a abdicat fără să fie rege. Promulgînd fără să obiecteze Legea privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, Preşedintele Iohannis şi-a abandonat cea mai importantă prerogativă, aceea de a-i reprezenta şi de a lucra pentru cei care l-au ales", scrie Băsescu pe Facebook.
Basescu este dezamagit ca Fostul preşedinte ca legea nu a fost atacată la CCR, deoarece prevede un Parlament cu 466 de membri."Dacă Parlamentul nu a binevoit să respecte votul exprimat de români într-un referendum validat, Preşedintele României avea obligaţia constituţională să acţioneze în favoarea propriului popor. Preşedintele Iohannis a abdicat de la îndatoririle constituţionale în condiţiile în care avea la dispoziţie Decizia nr. 682/2012 a Curţii Constituţionale care în mod indirect îl obliga la reacţie. În realitate românii au fost 'puţin vînduţi' pentru liniştea preşedintelui în relaţia cu politicienii. O fi prea greu pentru domnul Iohannis să fie loial constituţiei şi propriului popor?", mai afirmă Traian Băsescu.
Basescu citează o decizie a Curţii Constituţionate, care prevede că dorinţa populară exprimată prin referendum nu poate fi ignorată:
DECIZIE nr. 682 din 27 iunie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate....
1.10. Din această perspectivă, ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, în principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a voinţei populare - această voinţă nu poate fi ignorată de aleşii poporului, întrucât este o expresie a suveranităţii naţionale -, ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect). Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, în sensul că necesită intervenţia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune în operă voinţa exprimată de corpul electoral.
1.11. Această interpretare se întemeiază şi pe principiul loialităţii constituţionale, desprins şi interpretat prin coroborarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 - Statul român, art. 2 - Suveranitatea şi art. 61 - Rolul şi structura (Parlamentului), principiu care, în această materie, impune ca autorităţile cu competenţe decizionale în domeniile vizate de problematica supusă referendumului (în cazul de faţă Parlamentul) să ia în considerare, să analizeze şi să identifice modalităţi de punere în practică a voinţei exprimate de popor. O altă viziune asupra efectelor referendumului consultativ l-ar reduce pe acesta la un exerciţiu pur formal, un simplu sondaj de opinie.
1.12. Pentru aceste considerente, Curtea constată că reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluţie legislativă care nu respectă voinţa exprimată de popor la referendumul consultativ menţionat este în contradicţie cu prevederile constituţionale ale art. 1, 2 şi 61
Referendumul din 2009: Parlament unicameral si 300 de parlamentari
In cadrul referendumului din 2009 romanii au votat pentru un Parlament unicameral şi pentru reducerea numărului de parlamentari la 300. Referendumul a avut loc la 22 noiembrie 2009, în același timp cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Romanii au fost intrebati daca sunt de acord cu trecerea la un Parlament unicameral si cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane.
Rezultatul referendumului stabilea un parlament unicameral (cu 77,78 la sută din voturi a 6.740.213 alegători) și maximum 300 de parlamentari (cu 88,84 la sută din voturi a 7.765.573 alegători). Referendumul a fost singurul referendum consultativ validat, având o prezență de 50,95 la sută.
