Pe aceeași temă
„Constatand ca reactiile manifestate provin preponderent din partea reprezentantilor puterilor legislativa si executiva, Tribunalul Bucuresti reaminteste dispozitiile constitutionale conform carora in statul de drept si in democratie cele 3 puteri ale statului: legislativa, executiva si judecatoreasca sunt separate si in echilibru, colaboreaza si se respecta reciproc, independent daca solutiile adoptate de fiecare dintre acestea sunt sau nu in acord cu asteptarile exponentilor lor", a transmis miercuri Tribunalul Bucuresti.
Astfel, instanta a aratat ca, in pronuntarea solutiilor, judecatorii sunt independenti si se supun numai legii, in conformitate cu art. 124 alin. 3 din Constitutia Romaniei.
„Hotararea judecatoreasca este adoptata pe baza dispozitiilor legale incidente cauzei si pe baza probatoriului administrat pe parcursul fazelor procesuale specifice, nu pe baza de emotii si sentimente.
Constatand ca reactiile manifestate provin preponderent din partea reprezentantilor puterilor legislativa si executiva, Tribunalul Bucuresti reaminteste dispozitiile constitutionale conform carora in statul de drept si in democratie cele 3 puteri ale statului: legislativa, executiva si judecatoreasca sunt separate si in echilibru, colaboreaza si se respecta reciproc, independent daca solutiile adoptate de fiecare dintre acestea sunt sau nu in acord cu asteptarile exponentilor lor", au subliniat reprezentantii Tribunalului Bucuresti.
Conform acestora, „discursul public la adresa hotararilor judecatoresti pronuntate trebuie sa fie caracterizat de echidistanta, pentru ca numai respectand ordinea de drept si hotararile judecatoresti se va restabili echilibrul social incalcat".
Context:
Cererea DIICOT de redeschidere a urmaririi penale in Dosarul 10 august a fost respinsa, marti, 2 februarie, de Tribunalul Bucuresti. Decizia este definitiva.
În 15 iulie 2020, la aproape 2 ani de la reprimarea violentă a mitingului diasporei din Piața Victoriei, procurorii DIICOT au clasat parțial dosarul 10 august. Astfel, au scăpat de urmărirea penală colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române și comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat în MAI pentru relaţia cu prefecţii.
Hotărârea a generat reacții aprinse în spațiul public, inclusiv din partea premierului Florin Cîțu, care s-a declarat dezamăgit de această hotărâre, spunând că experții analizează dacă mai există și alte căi de atac.
Copresedintele USR-PLUS Dacian Ciolos a afirmat ca decizia ca dosarul 10 august sa nu fie redeschis este un lucru la care nu se astepta si considera ca Parlamentul poate ancheta acele evenimente. Astfel, liderul PLUS a spus ca "o comisie parlamentara poate aduce lumina necesara in acest caz, dincolo de responsabilitatile penale".
La randul sau, prim-vicepresedintele PNL Rares Bogdan a declarat ca a avut ”imaginea unei tari abandonate, unde Justitia umbla cu capul spart". Liberalul a afirmat ca "justitia din Romania n-a inteles absolut nimic din lupta romanilor" si a anuntat ca situatia va fi transata la CEDO.
Procurorul Doru Stoica a invocat în ordonanţa de clasare „credinţa sinceră” a autorităţilor în aplicarea legii şi o complicitate morală a protestatarilor paşnici din Piaţa Victoriei, care nu s-au delimitat de cei care au exercitat violenţe asupra forţelor de ordine, ci chiar s-au amuzat. Procurorul Doru Stoica a mai susținut în ordonanța de clasare că nu toate „victimele colaterale” ale violenţelor din Piaţa Victoriei au fost şi „victime inocente”.
„Încercarea jandarmilor de a-i extrage din mulţime pe cei violenţi a eșuat mai ales din cauza atitudinii protestatarilor asumaţi ca fiind paşnici", a mai arătat procurorul care a clasat dosarul.
În 4 august 2020, fostul procuror-şef al DIICOT Giorgiana Hosu a infirmat parţial soluţia de clasare a dosarului 10 august şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi ai Jandarmeriei: colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, maiorul Laurenţiu Cazan, colonelul Cătălin Sindile şi comisarul-şef de poliţie Mihai Dan Chirică.
Giorgiana Hosu argumenta că procurorul care a clasat acuzaţiile la adresa şefilor Jandarmeriei nu a readministrat probele strânse de Parchetul Militar şi nu a reaudiat suspecţii, victimele şi martorii. Ea mai spunea că şefii Jandarmeriei nu au vrut să dea declaraţii atunci când au fost chemaţi la Parchetul Militar și că ar fi trebuit citaţi și audiați la DIICOT, după preluarea dosarului de către această structură.
Cererea DIICOT a fost trimisă la Curtea de Apel Bucureşti, iar de acolo a ajuns la Tribunalul București, care a amânat de mai multe ori pronunțarea unei decizii.
