Pe aceeași temă
Tribunalul Bucuresti arata, in motivarea deciziei de condamnare a lui Sorin Ovidiu Vantu, ca acesta a ascuns sumele sustrase ilegal din FNI, cu ajutorul lui Nicolae Popa, printr-un sistem de creditari ale unor societati si prin achizionarea si vanzarea repetata a unor imobile. Vantu a fost a condamnat, in 9 februarie, la sase ani si patru luni de inchisoare, in dosarul devalizarii FNI, relateaza Hotnews.
Spalare de bani
Prin inginerii financiare aparent legale, Vantu ar fi ascuns natura juridica a provenientei, a circulatiei sau a proprietatii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, prin creditari ale societatiilor proprii, care la randul lor creditau alte societati ce cumparau unitati de fond rascumparate la valori majorate artificial, cu care erau achizitionate imobile. In ziua transferarii in contul lui Vintu a sumelor de provenienta infractionala, imobilele erau vandute succesiv unor societati comerciale apartinand tot acestuia, fiind create de asemenea depozite si transferuri repetate intre inculpat si conturile SC Gelsor SA.
Nicolae Popa si Sorin Ovidiu Vantu, asociati la devalizarea FMI
"Desi procurorul a retinut ca fapta inculpatului avand ca obiect material sume de bani provenite din infractiunea de inselaciune realizeaza elementele de continut constitutiv ale infractiunii (...), instanta constata si (...) ca sub aspectul elementului material al laturii obiective a infractiunii de spalare a banilor, inculpatul a efectuat activitati, manopere de ascundere, de disimulare a adevaratei naturi a bunurilor incorporale (...), neputandu-se retine ca acesta doar a dobandit, detinut sau folosit bunul de la faptuitorul infractiunii principale sau de la un intermediar stiind ca bunul dobandit provine din infractiunea principala, argumente in raport de care se va proceda la schimbarea incadrarii juridice in sensul mentionat", a notat judecatorul in motivare.
Bani ascunsi prin cumpararea si vanzarea a 15 imobile
Instanta a mai retinut ca un alt mod de a ascunde sumele de bani obtinute ilegal a fost prin cumpararea a 15 imobile, pe care apoi le-a vandut, la intervale cuprinse intre o luna si patru luni, SC Gelsor I.N. SA, cu mentiunea ca vanzarea se face in vederea compensarii datoriei inregistrate de societatea Gelsor in favoarea sa. Pretul de vanzare era intotdeauna, in cazul fiecarui imobil, cu mult sub pretul cu care Vintu cumparase anterior acele imobile. Mai mult, SC Gelsor I.N. SA avea obligatia de a achita fiecare imobil cumparat de la Sorin Ovidiu Vintu in cinci rate anuale, incepand din anul 2001, iar pentru perioada 2000-2001 a inchiriat toate imobilele dobandite astfel SC Gelsor SA, societate creditata tot de Vintu.
In opinia judecatorului, aceste imprejurari "conduc la concluzia existentei unui singur factor (ori nucleu) decizional in cazul intregului circuit civil cu aparenta de licit, scopul acestui circuit constituindu-l ascunderea originii nelegale a sumelor de provenienta (sume cu care inculpatul a creditat SC G. SA)".
Instanta mai arata ca, tot pentru a ascunde banii obtinuti ilegal, in incheierea circuitului financiar fraudulos si in vederea inlaturarii lui Vintu din aceasta inginerie financiara aparent legala, imobilele erau vandute unor persoane fizice sau juridice de buna-credinta, "acesta fiind momentul inchiderii circuitului fraudulos si epuizarii infractiunii de spalare a banilor (aceste ultime vanzari realizandu-se in intervalul 2001-2008)".
Judecatorul a precizat in motivare ca "absenta retinerii calitatii de autor ori participant la comiterea infractiunii de inselaciune in ceea ce-l priveste pe inculpat nu poate conduce la concluzia lipsei calitatii acestuia de subiect activ al infractiunii de spalare a banilor provenind din infractiunea de inselaciune (...) si nici la concluzia nevinovatiei inculpatului la comiterea acestei fapte".
CITITI SI: Sorin Ovidiu Vantu, condamnat la sase ani si patru luni in dosarul FNI. Decizia nu este definitiva
Instigare la delapidare - respinsa de judecatori
Judecatorul arata in motivare ca prabusirea FNI nu s-a datorat riscurilor inerente la care sunt supuse fondurile deschise de investitii, ci activitatii infractionale desfasurate de inculpatii fata de care s-a dispus condamnarea definitiva intr-un alt dosar, printre acestia fiind si Nicolae Popa, care a primit o pedeapsa pentru inselaciune si delapidare. Pagubele produse FNI de Nicolae Popa s-au datorat, pe de o parte, subscrierii de unitati de fond neachitate si ulterior rascumparate, precum si rascumpararilor de unitati de fond (inclusiv a celor neachitate) la valori majorate artificial.
Sumele de bani rascumparate de pe carnetul de investitor in urma savarsirii infractiunii de delapidare de catre Nicolae Popa au fost folosite de Sorin Ovidiu Vintu pentru achizitionarea de imobile, retrageri de numerar sau pentru activitatile curente ale societatilor aflate in coordonarea acestuia.
Instanta a mai retinut si ca, potrivit acuzarii, pentru o perioada de timp, prin actiunile sale comise dupa prabusirea FNI, respectiv pana in aprilie 2003, Sorin Ovidiu Vintu a tainuit sumele de bani delapidate de Nicolae Popa, pentru ca apoi sa-l favorizeze pe acesta, desi stia ca Popa a fost condamnat.
De asemenea, din faptele prezentate de procurori si retinute de instanta, rezulta ca, din convorbirile telefonice purtate la sfarsitul anului 2009 si inceputul anului 2010 intre Sorin Ovidiu Vintu si Nicolae Popa reiese ca adevaratul beneficiar al sumelor de bani delapidate a fost omul de afaceri. Procurorii au mentionat in actul de sesizare a instantei si faptul ca aceste convorbiri atesta promisiunile facute de Vintu lui Popa "pe parcursul savarsirii faptelor de delapidare de catre acesta din urma ca il va ajuta sa se sustraga eventualelor cercetari si ca va ascunde sumele de bani obtinute din fraudarea FNI".
Instanta a mentionat insa ca situatia prezentata de anchetatori constituie componenta faptei retinute si calificate ca fiind spalare a banilor provenind din inselaciune, neavand legatura cu instigarea la infractiunea de delapidare. "Instanta retine ca pentru existenta instigarii ca forma a participatiei penale se cer a fi indeplinite mai multe conditii, printre acestea regasindu-se si cea referitoare la efectuarea unor activitati de determinare din partea instigatorului fata de instigat. Aceasta determinare presupune o operatie de transplantare, de inoculare in constiinta instigatorului a hotararii de a savarsi o fapta prevazuta de legea penala. Mijloacele instigatorului prin care se obtine determinarea instigatului pot fi dintre cele mai diverse, de la rugaminti, indrumari, promisiuni, oferiri de cadouri , pana la constrangerea instigatului", a precizat judecatorul.
Judecatorul a dispus condamnarea lui Sorin Ovidiu Vintu la doua pedepse de cate patru ani de inchisoare pentru spalare de bani si achitarea lui pentru instigare la delapidare. In urma contopirii celor doua pedepse, instanta a dispus ca omul de afaceri sa execute sase ani si patru luni de detentie.
Judecatorul a dispus de asemenea confiscarea de la Vintu a echivalentului in lei a sumei de 7.289.406 de dolari, suma supusa procesului de spalare a banilor, si a mentinut sechestrul asigurator pus de catre procurori.
Decizia a fost contestata de Vantu la Curtea de Apel Bucuresti, care va da o decizie definitiva in acest caz.
CONTEXT
Sorin Ovidiu Vintu a fost eliberarat conditionat, in 19 noiembrie 2014 de catre Tribunalul Ilfov, in dosarul in care a fost condamnat la doi ani de inchisoare pentru ca l-a favorizat pe Nicolae Popa, condamnat in 2006 in legatura cu prabusirea FNI.
In dosarul privind devalizarea FNI, Sorin Ovidiu Vintu a fost trimis in judecata in 24 septembrie 2012, fiind acuzat de spalare de bani si instigare la delapidare.
Cercetarile din dosar penal au avut ca punct de plecare ancheta organele judiciare in dosarele penale referitoare la devalizarea Fondului National de Investitii, Bancii Agricole, Bancii de Investitii si Dezvoltare si Bancii Romane de Scont.
"In urma analizei asupra actelor de urmarire penala efectuate, parte dintre ele finalizate prin pronuntarea unor hotarari judecatoresti definitive, s-au stabilit punctele de convergenta, care se situeaza pe urmatoarele paliere: activitatile ilicite au fost derulate prin intermediul societatilor comerciale membre ale Grupului "Gelsor" (Gelsor SA, SOV Invest SA, Imobiliar Network SA, Vintu Sorin Ovidiu Company SRL, Gelsor IT SA etc.), detinute si administrate, prin persoane interpuse, de Vintu Sorin Ovidiu; principalul beneficiar al sumelor de bani constituite in prejudicii aduse bugetului de stat si/sau companiilor avand capital de stat a fost Vintu Sorin Ovidiu; succesiunea faptelor de natura infractionala cercetate in dosarele penale are o consistenta interna puternica, redata atat prin congruenta metodelor si persoanelor avute in vedere, cat si prin dependenta faptelor de contextul creat prin diverse mijloace de Vintu Sorin Ovidiu", precizau procurorii, la trimiterea in judecata a omului de afaceri.
Potrivit probelor de la dosar, Vintu, din aprilie 2003 si pana in 2012, stiind ca suma de 23.572.104 de lei, echivalentul a 6.765.234 de dolari la data prabusirii Fondului National de Investitii, provine din savarsirea infractiunilor de inselaciune comise in frauda investitorilor FNI, a dobandit, detinut si folosit bunuri imobile, fapta ce intruneste elementele constitutive ale infractiunii de spalare a banilor.
