Pe aceeași temă
"Vă pot spune că nu sunt mulţumit. Am spus şi la Senat acest lucru. Eu mi-aş fi dorit o reformă mai amplă a legilor Justiţiei, mai cuprinzătoare şi mai curajoasă. Parlamentul a putut să facă ceea ce vedeţi în condiţiile unei presiuni mediatice, unei presiuni publice care denotă puţină cunoaştere a conţinutului şi ceea ce s-a reuşit să se facă este - aş spune - măcar un minim necesar", a precizat T[riceanu, citat de Agerpres, în cadrul unei declaraţii acordate presei, la Palatul Parlamentului.
Tăriceanu a mai precizat că problemele rezolvate au fost discutate în campania electorală, dar s-au dovedit a fi de interes şi în rândul magistraţilor, cu ocazia lucrărilor Comisiei speciale pentru legile Justiţiei.
"Cele patru chestiuni importante pe care le-am analizat, dezbătut şi votat sunt: răspunderea magistraţilor - şi cred că aici toată lumea este de acord că trebuie să existe, ca pentru toate celelalte categorii socio-profesionale, o anumită răspundere bine definită, iar în cazul magistraţilor este vorba de reaua credinţă şi grava neglijenţă, nu alte erori judiciare - există totodată problema reglementată a locului unde se găseşte Inspecţia Judiciară şi cum funcţionează, pentru ca ea să îşi poată îndeplini rolul pentru care a fost gândită.
Al treilea element pe care l-am abordat a fost crearea acelei secţii în cadrul procuraturii care să ancheteze din punct de vedere al legii încălcările potenţiale făcute de magistraţi. Nu, în ultimul rând, modul în care scoatem de sub incidenţa factorului politic numirea procurorilor la Parchet", a detaliat el.
Întrebat ce fel de modificări şi-ar fi dorit, Tăriceanu a replicat că i-ar fi "foarte greu" să facă pe moment o listă exhaustivă. El a mai precizat că şi-ar fi dorit ca legile să pună mai mult accent pe apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, pe protejarea cetăţenilor şi diminuarea funcţiei represive a statului.
"Uitaţi-vă puţin ce se întâmplă la noi în România. Deciziile CCR sunt desconsiderate de procurori, fără se li se întâmple nimic. Ei se bucură de un soi de sentiment de impunitate. Nu poate să funcţioneze justiţia în aceste condiţii, în care procurorul este atotputernic şi nu are niciun fel de responsabilitate, nici în faţa Parlamentului, nici a justiţiei. (...) E vorba de a se prezenta la comisiile parlamentare, cum are obligaţia orice cetăţean. Credeţi că în SUA vreun procuror îndrăzneşte să refuze invitarea în faţa unei comisii parlamentare? Vă spun eu că nu îndrăzneşte aşa ceva. E de neconceput. Se prezintă inclusiv preşedintele", a spus Tăriceanu.
El a mai precizat că intenţia a fost de a da mai multă responsabilitate celor care lucrează în zona justiţiei, deoarece deciziile lor vizează viaţa şi destinele oamenilor.
"Nu te poţi juca - cum s-a întâmplat, din păcate, în trecut - cu viaţa multor oameni care, din păcate, au trebuit să suporte anumite rigori şi, în final, până la urmă pentru ei justiţia e prevalat şi instanţele le-au dat dreptate. Dar să ştiţi că recompensele materiale nu sunt suficiente pentru a îndrepta suferinţele prin care au trecut", a declarat Tăriceanu.
În condiţiile în care deputatul PSD Cătălin Rădulescu a depus un proiect de lege în care propune ca şefii de parchete şi adjuncţii acestora, precum şi şefii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, să fie numiţi şi revocaţi de Senat, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM, Tăriceanu a precizat că modificările aduse legilor justiţiei au rezolvat această problemă.
"Am văzut azi ştirea, dar staţi puţin, noi ce am făcut în cele trei legi, 303, 304 şi 317? Dacă îmi puneţi o astfel de întrebare, înseamnă că mă puneţi în situaţia în care trebuie să vă spun: legile acestea au rezolvat această problemă. De-abia le votăm ieri şi azi, venim cu... Veniţi să mă întrebaţi despre un lucru pe care tocmai l-am votat",
