Pe aceeași temă
„În ultima vreme am văzut o anumită abordare greșită din partea dnei procuror Kovesi, este o abordare politică, ce se vede în modul de raportare a rezultatelor DNA care se centrează pe enumerarea dosarelor care se referă exclusiv la politicieni și parlamentari care au fost trimiși în instanță. Lucrurile acestea denotă o anume filosofie și abordare care înseamnă justiție selectivă și acest lucru este foarte grav,” a spus Tariceanu la Digi24.
Presedintele Senatului considera ca sefa DNA „are numeroase cazuri de abordări politice”, mentionand ca exemplu cazul conflictului de interese dezincriminat partial de Curtea Constitutionala acum cateva zile.
Tariceanu este unul dintre cei mai vocali critici ai modului in care se face justitie in Romania. El a depus la inceputul acestui an un proiect de lege prin care se urmarea schimbarea mecanismului de desemnare a șefilor din Justiție. Conform proiectului adoptat tacit de Camera Deputatilor, președintele și ministrul Justiției sunt eliminați din procesul de numire a șefilor Parchetelor și a Înaltei Curți.
Proiectul de lege initiat de Tariceanu urmeaza sa fie votat de Senat, camera decizionala. CSM a anuntat ca nu e de acord cu aceste schimbari.
La acest moment, șefii parchetelor sunt desemnați de președintele statului, la propunerea ministrului Justiției, la care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) emite un aviz consultativ. Președintele Înaltei Curți e numit tot de șeful statului, la propunerea CSM.
Președintele Senatului propune ca procurorul general, șeful DNA și cel al DIICOT să fie desemnați de către Consiliul Superior al Magistraturii, consiliu ce ar urma să decidă și în ce privește revocările din funcție. De asemenea, președintele ICCJ ar urma să fie ales de către judecătorii Înaltei Curți, din rândurile lor.
