Pe aceeași temă
Toader a preluat mandatul pe 23.02.2017, după protestele de stradă provocate de celebra Ordonanță 13 care au condus la înlăturarea lui Florin Iordache de la Ministerul Justiției. Exact la doi ani după ce a devenit ministrul Justiției, a venit rândul lui să se confrunte cu proteste, în primul rând din partea magistraților, față de OUG 7 care modifică Legile justiției.
În prima sa zi la minister, Toader afirma, referindu-se la reacţiile provocate de OUG 13, că „orice experienţă ne dă şi lucruri de învăţat, orice experienţă nu este numai negativă, are şi lucruri pozitive. Învăţăm din ce-i bun, învăţăm şi din ce-i mai puţin bun. Noi am văzut reacţia societăţii şi până la urmă trebuie să ţinem cont de exigenţele legale constituţionale, dar legea nu este una în abstract pentru frumuseţea şi acurateţea ei, legea este o regulă de conduită care se aplică cetăţeanului”,
"23.02.2017 - 23.02.2019 - Luni voi posta Raportul de activitate, după doi ani la MJ!", a scris Toader pe Facebook.
Primul anunţ făcut de Toader după preluarea portofoliului a fost cel conform căruia va iniţia un proiect de lege pentru a pune în acord legislaţia penală cu deciziile Curţii Constituţionale,
"Am avut în vedere două cerinţe pe care tot românul le ştie, Mecanismul de Cooperare şi Verificare ni le cere şi sunt fireşti. S-a vorbit în ultima perioada şi se tot vorbeşte despre nevoia de a pune de acord legislaţia penală şi procesual penală cu deciziile Curţii Constituţionale. Vom face un inventar al tuturor deciziilor Curţii Constituţionale cu referire la normele juridice penale, procesual penale, vom vedea care norme au fost adaptate în acord cu deciziile şi considerentele Curţii şi, dacă sunt încă netranspuse, vom propune în chip firesc legiuitorului, vom iniţia un proiect de lege pentru a pune de acord legislaţia cu deciziile Curţii”, spunea Tudorel Toader, în prima zi la Ministerul Justiţiei.
Tot atunci, Toader a vorbit şi despre un alt proiect de lege prioritar, legat de directivele europene care trebuie stranspuse în legislaţie.
"Tot la fel, vom verifică ce directive n-au fost transpuse, ne apropiem de termenul de graţie să iniţiem proiect de lege pentru transpunerea directivei, sigur păstrând acea marjă de apreciere pe care legiuitorul naţional o are”, a precizat Toader.
Tot în prima zi ca ministru, Tudorel Toader a pledat în faţa CCR, în cadrul audierilor privind existenţa unui conflict constituţional între Ministerul Public şi Guvern pe tema anchetei privind OUG 13, că DNA şi-a depăşit atribuţiile verificând legalitatea şi oportunitatea unei ordonanţe şi a cerut ca CCR să dispună şi pe viitor măsuri pentru a preveni astfel de situaţii.
"Ministerul public nu are niciun rol politic, niciun rol în procedura de legiferare, nu poate iniţia acte normative, nu poate cenzura acte normative, nu se poate pronunţa asupra legalităţii sau oportunităţii adoptării unui act normativ. Ministerul Public aplică legea, iar, scrie în concluziile pe care le prezint, nu controlează din niciun punct de vedere procedura de adoptare a respectivelor acte normative", a afirmat el atunci.
Hotnews face o analiză a unor măsuri pe care Toader nu le va menționa în raportul său de autoevaluare. El a asigurat continuitatea politicii coaliției PSD-ALDE de la preluarea puterii. În mare se poate caracteriza de ceea ce declara Adrian Năstase când era premier: „Nu vom deține întreaga putere până când nu vom controla justiția”.
Astfel, principala realizare a lui Tudorel Toader este înființarea Secției speciale de investigare a infracțiunilor din justiție, condusă de procurorii Gheorghe (Giani) Stan și Adina Florea cea care a fost propusă de trei ori de Toader pentru a prelua șefia DNA și respinsă tot de atâtea ori de președintele Iohannis.
Toader a reușit înlăturarea Laurei Codruța Kovei de la conducerea DNA, declanșând pe 22 februarie 2018 procedura de revocare. În raport, ministrul Justiției i-a adus lui Kovesi 20 de capete de acuzare, „acte și fapte de netolerat într-un stat de drept” a considerat el la unison cu dorința liderilor PSD-ALDE.
Deși raportul nu a fost însușit de CSM, Klaus Iohannis a fost obligat de Curtea Constituțională să semneze decretul de revocare al lui Kovesi pe 9 iulie 2018.
Propunerea lui Toader privind noul șef al DNA, Adina Florea, de la Parchetul Curții de Apel Constanța (septembrie 2018) a primit de asemenea aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii și a fost respinsă de Klaus Iohannis.
O altă miză pentru ministrul Justiției a fost revocarea procurorului general Augustin Lazăr.
Declanșarea procedurii de revocare din funcție a procurorului general Augustin Lazăr (octombrie 2018) a fost însoțită, ca în cazul Kovesi-DNA, de un raport în care au fost formulate 20 de acuzații, între care "probleme grave de comportament și comunicare publică, probleme grave de management, lipsa organizării eficiente și a asumării responsabilității, discursuri eminamente politice și acuzații la adresa autorităților statului, contestarea deciziilor Curții Constituționale, modul de desfășurare a anchetei privind intervenția jandarmilor la protestul din 10 august din Piața Victoriei”.
Și acest demers a primit aviz negativ din partea CSM și a fost respins de președintele Klaus Iohannis.
Procurorul general a deschis un proces împotriva Ministerului Justiției și a sesizat Curtea Constituțională. Aceasta nu l-a împiedicat însă pe Tudorel Toader să anunțe recent că declanșează procedura de numire a unui nou procuror general.
