Tudorel Toader le-a transmis omologilor săi din UE o scrisoare împotriva lui Kovesi

Redactia | 13.02.2019

Ministrul Justiţiei trece la fapte, nemulţumit că Laura Codruţa Kovesi, pe care a dat-o afară de la DNA, este la un pas să preia conducerea Parchetului European.

Pe aceeași temă

Ministrul Justiției, în prezent președintele Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne (JAI), a trimis omologilor săi din țările membre ale UE o scrisoare prin care le comunică o serie de informații legate de unele decizii ale CCR.

Publicată de site-ul QMagazine, scrisoarea este de fapt o trecere în revistă a deciziei Curţii Constituţionale care l-a obligat pe preşedinte să o demită pe Codruţa Kovesi, orecum şi a deciziei prin care s-a constatat neconstituționalitatea protocoalelor încheiate de SRI cu Parchetul General de pe lângă ÎCCJ.

„Protocoalele, de când au fost declarate neconstituționale, aduc aminte de amestecul politicului, de Securitate și de aplicarea legilor atât de cunoscută în țara noastră în perioada regimului comunist. Printre semnatarii acestor pacte secrete si antidemocratice a fost Laura Codruta Kövesi”, scrie Tudorel Toader.

Fosta șefă a DNA, revocată de Tudorel Toader, este favorită în cursa pentru conducerea Parchetului European.

Scrisoarea lui Toader:

„Stimate domnule ministru,

În contextul discuțiilor privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal și în subsidiar, un conflict de constituționalitatea dintre Guvernul României și Președintele României, generată de refuzul Președintelui României de a pune în aplicare cererea de concediere a Procurorului șef al Departamentului Național Anticorupție, vă rog să îmi permiteți să prezint mai jos câteva aspecte incluse în Decizia Curții Constituționale nr. 358/30 mai 2018, publicată în Jurnalul Oficial nr. 473 din 7 iunie 2018.

Prin Decizia nr. 358/2018, Curtea Constituțională a luat act de existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției și Președintele României, generat de refuzul Președintelui României de a pune în practică propunerea de concediere a șefului Procuror al Direcției Naționale Anticorupție. De asemenea, Curtea a decis ca Președintele României să emită decretul privind demiterea procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție.

În considerente, Curtea a recunoscut, printre alte aspecte, faptul că „dacă în cazul numirii în funcție de conducere, ministrul justiției are o largă marjă de apreciere, în timp ce Președintele României are o marjă limitată, în cazul de revocare, ministrul de justiție are o marjă minimă de apreciere, întrucât limitele impuse de lege sunt extrem de stricte și, în aceste condiții, Președintele României nu poate decât să se opună dreptului său de a verifica legalitatea propunerii , și poate refuza aceasta numai dacă propunerea nu este conformă cu legea, caz în care procedura va înceta. Desigur, niciun text constituțional nu se opune existenței consultărilor între cele două autorități publice în conformitate cu articolul 1 alineatul (5) și articolul 80 alineatul (2) al doilea paragraf din Constituție, dar având în vedere că întreaga procedură se desfășoară în timp ce puterea discreționară / marja de apreciere a ministrului justiției – ministrul care joacă un rol central în procedură – este minim, puterea discreționară a președintelui nu poate fi recunoscută în nici un fel. Prin urmare, Președintele României are o singură competență legată de această procedură, limitată la verificarea condițiilor de legalitate a procedurii „.

Mai mult, Curtea a recunoscut de asemenea că Președintele României nu își poate exercita puterile legale într-un sens care ar afecta textul constituțional. De aceea, competența sa este de a controla legalitatea măsurii, și anume propunerea de revocare, deoarece nu poate invoca aspecte legate de oportunitatea propunerii sau nu poate efectua o evaluare a activității procurorului șef / procurorului general, după cum este cazul. Prin urmare, puterea de decizie a președintelui României se limitează la condițiile de legalitate ale propunerii de revocare depuse.

Menționăm că înainte, prin Decizia nr. 68/2017, Curtea Constituțională a declarat că „există un conflict juridic de natură constituțională care există între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție și Guvernul României, generat de acțiunea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție să își asume competența de a verifica legalitatea și oportunitatea unui act normativ, respectiv al Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 13/2017, în timp ce încalcă competențele constituționale ale Guvernului și ale Parlamentului, prevăzute la art. 115, par. (4) și (5) din Constituție, respectiv ale Curții Constituționale, prevăzute la art. 146, litera d din Constituție.

În acest context, Curtea a recunoscut că prin conduita sa, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție a acționat ultra viresși a preluat o competență pe care nu o are – controlul modului de adoptare a unui act normativ, sub aspectul legalității și oportunității acestuia, care au afectat buna funcționare a unei autorități.

Mai mult decât atât, în ceea ce privește Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, comportamentul compatibil cu Constituția apare (…), și anume exercitarea competențelor stabilite prin lege în conformitate cu dispozițiile constituționale privind separarea puterilor de stat și, prin urmare, abținerea de la orice acțiune care ar putea avea drept efect subrogarea în competențele unei alte instituții publice. Prin urmare, Ministerul Public nu are competența de a desfășura activități de urmărire penală în ceea ce privește legalitatea și oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor .

În ultimele săptămâni, a avut loc o discuție importantă pe plan internațional despre o serie de protocoale semnate între serviciul de informații al României, SRI și diverse instituții din sistemul justiției. Dezvăluirea acestor protocoale anterioare secretului l-a făcut pe prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans, să declare:

Climatul necesar reformei s-a deteriorat datorită protocoalelor secrete dintre procuratură și serviciile de informații. Solicit autorităților române să efectueze investigații complete și imparțiale cu privire la această problemă. Românii merită o ordine de aplicare a legii cu toate autoritățile supravegheate în mod corespunzător și o independență judiciară deplină.

Protocoalele, de când au fost declarate neconstituționale, aduc aminte de amestecul politicului, de Securitate și de aplicarea legilor atât de cunoscută în țara noastră în perioada regimului comunist. Printre semnatarii acestor pacte secrete si antidemocratice a fost Laura Codruta Kövesi”.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22