Pe aceeași temă
Mai mult, în 2017, Tudorel Toader milita pentru înființarea unei „Direcții specializate” cu exact aceleași competențe, reamintește HotNews.ro.
„În fosta calitate de ministru al Justiţiei, mi-am asumat tot ceea ce am făcut ca ministru şi tot ceea ce nu am făcut ca ministru. Nu mi-am asumat ceea ce au făcut sau ceea ce nu au făcut alţii, referitor la domeniul justiţiei. În acest sens am şase menţiuni. Secţia specială de investigare a infracţiunilor din justiţie a fost la iniţiativa comisiei speciale din Parlament. Deci, nu este, nu a fost iniţiativa ministerului sau ministrului Justiţiei, (n.r.- ci) a comisiei speciale”, a spus vineri ministrul, conform Agerpres.
Însă, în urmă cu aproape doi ani, în 23 august 2017, Tudorel Toader a prezentat bilanțul primelor șase luni de activitate și principalele modificări propuse la Legile justiției – Legea nr. 303/2004, Legea nr. 304/2004 şi Legea nr. 317/2004, potrivit unui document publicat atunci pe site-ul Ministerului Justiției.
„Principalele modificări vizează condițiile de acces în magistratură, cariera magistraților, inclusiv condițiile de promovare la o instanță sau parchet superior sau specializat și renunțarea la promovarea pe loc, modificarea duratei mandatelor de conducere, suspendarea din magistratură a membrilor CSM pe durata mandatului, separarea competențelor decizionale privind cariera magistraților, procedura de numire în funcțiile de conducere la ÎCCJ și la Ministerul Public, răspunderea magistraților, înființarea unei direcții specializate, în cadrul Ministerului Public, cu competență exclusivă pentru efectuarea urmăririi penale în cazul infracțiunilor săvârșite de către magistrați, precum și trecerea Inspecției Judiciare ca structură cu personalitate juridică în cadrul Ministerului Justiției”.
„Domnul prof. univ. dr. Tudorel TOADER, ministrul justiţiei, a prezentat astăzi, 23 august 2017, principalele modificări propuse la Legile justiției, respectiv Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. (...) Proiectul de lege elaborat de Ministerul Justiției va urma procedura de avizare, urmând să fie prezentat Guvernului, iar ulterior transmis Parlamentului României, pentru dezbatere și adoptare”, se mai arată în comunicatul publicat acum doi ani de Ministerul Justiției.
De notat că tot Tudorel Toader a dat celebra Ordonanță de Urgență 7 care a scos practic Secția specială de investigare a magistraților de sub autoritatea procurorului general al României și i-a oferit posibilitatea de retragere a căilor de atac în cauzele de competența sa, inclusiv pentru cele aflate pe „rolul instanțelor sau soluționate definitiv anterior operaționalizării” secției.
Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost înființată în cadrul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, a devenit operațională în 23 octombrie 2017 și are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
Cauzele de competența acesteia, aflate în lucru la Direcția Națională Anticorupție și la alte unități de parchet, precum și dosarele soluționate până la această dată, se preiau de către Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție.
Secția a fost condusă de Gheorghe Stan, fostul șef al Inspecției Judiciare, singura instituție abilitată să îi ancheteze disciplinar pe magistrați și care în mandatul lui Tudorel Toader a declanșat mai multe acțiuni disciplinare împotriva fostei șefe a DNA Laura Codruța Kovesi. Între timp, Gheorghe Stan a fost numit judecător la CCR, la propunerea PSD. Procurorul șef adjunct al secției este Adina Florea, propusă de trei ori de ministrul Justiției pentru șefia DNA și respinsă de președintele Klaus Iohannis. Adina Florea a câștigat concursul la CSM pentru funcția de procuror-șef al secției, însă candidatura ei nu a fost validată, în condițiile în care mai mulți magistrați au boicotat ședințele CSM.
