Pe aceeași temă
In principal este vorba de faptul ca Kovesi a adus ”atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei” prin ”manifestarile” din cadrul sedintei pe care a avut-o cu procurorii in luna iunie si din care au aparut in presa diverse inregistrari, de ”repartizarea cauzelor unui magistrat care se afla intr-o vadita stare de incompatibilitate”. Inspectia judiciara mai verifica si acuze care se refera la faptul ca sefa DNA s-a exprimat impotriva unor decizii ale CCR si ca a foslosit un ton ”superior si agresiv” fata de colegi.
Actiunea disciplinara a fost inaintata Sectiei pentru procurori in materie disciplinara a Consiliului Superior al Magistraturii, care va decide cu privire la raspunderea magistratilor in cauza.
Pina in acest moment nu exista informatii daca Inspectia judiciara s-a autosesizat sau a fost sesizata de cineva si de catre cine.
Ministrul Justitiei a spus de mai multe ori, ultima data la inceputul acestui an, ca decizia lui in ce o priveste pe Laura Codruta Kovesi este luata si ca o va anunta in cel mai scurt timp. Anul trecut, Toader a ordonat o evaluare a sefei DNA, dar concluzia raportului CSM a fost favorabila acesteia.
Deocamdata, inlaturarea lui Kovesi din functie se poate face doar cu semnatura presedintelui statului. Actiunea Inspectiei judiciare pare a fi o noua tentativa de schimbare din functie a sefei DNA.
Comunicatul Inspectiei Judiciare:
"La 12 ianuarie 2018 Inspectia Judiciara a exercitat actiunea disciplinara fata de doamna Laura Codruta Kovesi, procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) pentru savarsirea abaterilor disciplinare prevazute:
- de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata si modificata, respectiv 'manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu' constand in aceea ca, in cadrul unei sedinte de lucru, a avut manifestari de natura a aduce atingere onoarei si probitatii profesionale a magistratilor procurori, precum si prestigiului justitiei, imprejurari identificate in inregistrarile audio aparute in spatiul media la data de 18.06.2017.
In concret, procurorul sef al DNA s-a exprimat in sensul combaterii efectelor negative in planul imaginii si credibilitatii institutiei, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgenta a unor dosare 'cu ministri', de impact mediatic, si-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv si general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 si a folosit exprimari inadecvate la adresa Curtii Constitutionale si a unui judecator al Curtii Constitutionale, inducand ideea in cadrul opiniei publice ca unul din criteriile in functie de care se prioritizeaza solutionarea dosarelor este impactul mediatic al acestora si calitatea oficiala a persoanelor cercetate.
De asemenea, procurorul sef al DNA a folosit fata de colegii procurori un ton superior si agresiv, inadmisibil in raport cu standardele minimale de etica si deontologie ale unui magistrat, de natura a genera in randul opiniei publice un sentiment de indignare si a unui dubiu legitim cu privire la respectarea principiilor suprematiei Constitutiei si a legilor, precum si a impartialitatii procurorilor.
- de art. 99 lit. c) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata si modificata, respectiv 'atitudinile nedemne in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, celalalt personal al instantei sau al parchetului in care functioneaza, inspectori judiciari, avocati, experti, martori, justitiabili ori reprezentantii altor institutii' constand in aceea ca prin intermediul unei corespondente electronice (email) a adoptat o atitudine nedemna, folosind la adresa procurorilor cuvinte si expresii cu un continut vadit denigrator, insultator si amenintator, respectiv 'lasi', 'barfitori', 'infractori', facand cunoscut acestora faptul ca 'exista deja un cerc de suspecti' ,cu referire la un dosar penal, incalcand astfel obligatia de rezerva si normele de conduita atasate profesiei de magistrat.
- de art. 99 lit. m teza a II a) din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata si modificata, respectiv 'nerespectarea in mod nejustificat a dispozitiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse in conformitate cu legea de conducatorul instantei sau al parchetului ori a altor obligatii cu caracter administrativ prevazute de lege sau regulamente' constand in aceea ca a incalcat cu stiinta dispozitiile art. 7 lit. b din Regulamentul de ordine interioara al Directiei Nationale Anticoruptie, aprobat prin Ordinul Ministrului Justitiei nr.1643/C din 15.05.2015, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr.350 din 21.05.2015, care se refera la atributiile procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie si prevede ca acesta : 'urmareste repartizarea cauzelor sau, dupa caz, repartizeaza cauze in raport cu criterii obiective precum specializarea si pregatirea procurorului, volumul de activitate, complexitatea si operativitatea solutionarii cauzelor, conflictele de interese sau incompatibilitatile in exercitarea functiei', prin desemnarea in calitate de procuror de caz a unui magistrat care se afla intr-o vadita stare de incompatibilitate.
si domnul Marius Constantin Iacob, procuror sef adjunct al DNA pentru savarsirea abaterii disciplinare prevazute de art. 99 lit. i) teza I, din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata si modificata, respectiv 'nerespectarea indatoririi de a se abtine atunci cand judecatorul sau procurorul stie ca exista una din cauzele prevazute de lege pentru abtinerea sa..' constand in aceea ca a efectuat acte de urmarire penala fara a formula declaratie de abtinere, desi se afla, in mod vadit, in situatia de incompatibilitate prevazuta de art. 64 alin.1 lit. f, cu referire la art. 65 alin.1 si art. 66 Cod procedura penala.
Actiunea disciplinara a fost inaintata Sectiei pentru procurori in materie disciplinara a Consiliului Superior al Magistraturii, care va decide cu privire la raspunderea magistratilor in cauza."
