Pe aceeași temă
Universitatea a fost sesizată pe 4 martie 2019 cu privire la plagiatul lui Vulpescu de lectorul Cătălin Cioabă.
Mircea Dumitru, a cerut Ministerului Educației să îi retragă titlul de doctor, spun sursele Edupedu.ro.
Lectorul universitar Cătălin Cioabă a scris pe 11 martie, pe portalul Contributors, că teza de doctorat a lui Ioan Vulpescu “conține o cantitate considerabilă de text preluat fără indicarea sursei”.
”Acum ceva timp, aflându-mă în bibliotecă și citind o lucrare de doctorat, am avut, dintr-o dată, un moment de stupefacție. Teza vorbea în cuvinte frumoase și măgulitoare despre „etica muncii la români“, însă, de la un moment dat încolo… am realizat că multe dintre acele cuvinte nu aparțin autorului”, descrie Cătălin Cioabă pe Contributors, sub titlul ”De ce ne-ai batjocorit?”, momentul identificării furtului intelectual.
Teza “Etica între teologie și filozofie. Analiză comparativă asupra valorii morale a muncii în ethosul creștin” are “elemente indubitabile de plagiat”, scria Cioabă, care a sesizat Facultatea de Filosofie a Universității din București cu privire la acest plagiat.
Cioabă spune că a identificat în teza fostului ministru pasaje “preluate din Wikipedia, Jurnalul național, portalul Crestinismortodox.ro, sau chiar referate online de pe pagini precum „Regielive””.
Ionuț Vulpescu este senator PSD și a fost deputat al aceluiași partid, în 2012-2016.
A fost ministru al Culturii în 2014-2015, în guvernul Ponta, precum și în 2017 în Guvernul Tudose.
Vulpescu a absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă din București și și-a obținut doctoratul la Facultatea de Filosofie a Universității din București.
Ionuț Vulpescu a susținut în noiembrie 2008, la Facultatea de Filosofie a Universității din București, teza de doctorat intitulată “Etica între teologie și filosofie. Analiză comparativă asupra valorii morale a muncii în ethosul creștin“. Vulpescu l-a avut coordonator de doctorat pe profesorul Vasile Morar.
Sesizarea făcută de lectorul Cătălin Cioabă
București, 4 martie 2019
Către Consiliul Facultății de Filosofie
Universitatea București
SESIZARE
Stimați colegi,
Am consultat de curând, la biblioteca Facultății noastre, teza de doctorat intitulată Etica între teologie și filozofie. Analiză comparativă asupra valorii morale a muncii în ethosul creștin, susținută la Facultatea de Filosofie în anul 2008, de către dl Ioan Vulpescu, sub coordonarea științifică a Prof. univ. dr. Vasile Morar.
Teza conține o cantitate considerabilă de text preluat fără indicarea sursei. Vă prezint o analiză asupra capitolelor 3, 4, 5, 6 și 7, din care rezultă că există elemente indubitabile de plagiat. Dacă e să fac o caracterizare preliminară a manierei în care acesta se produce, vă pot spune că nu rămâne în limitele celui „clasic“, realizat prin preluarea de fraze, pasaje din alte cărți, într-o proporție sau alta, ci se înscrie în categoria celui „recent“, cunoscut drept „metoda copy-paste“. E vorba de pasaje copiate în bloc, de pe internet, din articole de specialitate sau chiar din articole de presă (am identificat pasaje preluate din Wikipedia, Jurnalul național, portalul Crestinismortodox.ro, sau chiar referate online de pe pagini precum „Regielive”). Analiza s-a centrat pe pasajele copiate din texte electronice accesate online, care s-au dovedit numeroase, în fiecare dintre capitole, însă poate fi prezumată, pe această bază, și copierea din texte tipărite.
Scurtă descriere: În capitolul 3 al lucrării, la p. 58, autorul tezei preia ad litteram, fără indicarea sursei, circa o pagină și jumătate din cartea lui Ioan C. Tesu, Virtuțile creștine, cărări spre fericirea veșnică, Editura Trinitas, 2001 pp. 2, 4-7. În același capitol 3, la p. 80, circa o pagină și jumătate de text sunt preluate fără modificări de pe portalul www.crestinismortodox.ro, dintr-un text al Părintelui Galeriu, intitulat Sensul vieții monahale.
În capitolul 4, la pp. 90-91, întâlnim circa o pagină preluată aproape fără modificări din revista Actualitatea Creștină, nr. 5/2005, pp. 16-17, semnat de Larisa Balbuzan.
În capitolul 5, chiar în cuprinsul considerațiilor introductive de pe prima pagină (p. 99 din lucrare), găsim câteva alineate copiate electronic, fără modificări, din revista Capital, respectiv din articolul „Capitalism în numele domnului“, semnat de Bogdan Ciubuc și publicat pe 6 iunie 2007. La pp. 102-104 din capitolul 5, acolo unde este prezentată de către autorul tezei doctrina lui Max Weber din Etica protestantă și spiritul capitalismului, întâlnim pasaje preluate (cu mici modificări) din articolul Simonei Nicoară, „Controverse, opinii și dezbateri despre profilul secularizării”, apărut în JSRI, Journal for the Study of Religions and Ideologies, no. 10/Spring 2007, p. 77), precum și circa 7 alineate foarte des întâlnite în mediul online, a căror sursă, pentru moment, poate fi stabilită pe www.roportal.ro, pe o pagină pe care motorul de căutare Google o datează ca fiind publicată online pe 7 dec. 2004. La pp. 105-106 întâlnim mai multe paragrafe reproduse din articolul „Protestantism” de pe portalul Wikipedia (în versiunea din 2007, accesibilă online și în clipa de față, ca versiune arhivată – link în fișierul pdf). Tot acolo, la pag. 106, întâlnim text identic cu mai multe surse online de pe portalurile www.referatele.com, www.biblioteca.regielive.ro, www.referateok.ro, www.diploma.ro, www.studentie.ro dar și dintr-un suport de curs în variantă electronică, intitulat Marketingul micilor afaceri, autori Olimpia Neagu, Mircea Teodoru, Daniela Duma (versiunea disponibilă online în clipa de față este datată 2010, dar e posibil ca și aceasta să se bazeze pe o versiune mai veche, disponibilă în internet înainte de 2008).
În capitolul 6, la pp. 118-119, aproximativ două pagini de text sunt preluate în întregime (împreună cu trimiterile din notele de subsol, dar fără indicarea sursei) mai întâi dintr-un articol publicat pe 13. Oct. 2005 pe pagina jurnalul.antena3.ro (Lavinia Betea, Despre etica muncii la români, publicat și în ediția tipărită a cotidianului Jurnalul național), apoi, din nou, din textul deja amintit al Simonei Nicoară (Simona Nicoară, „Controverse, opinii si dezbateri despre profilul secularizării”, JSRI Journal for the Study of Religions and Ideologies, No.10 /Spring 2005 p. 78). Întâlnim aici o marcă evidentă a plagiatului de tip „copy-paste”, în faptul că sunt preluate din textul sursă și greșelile de redactare (ex. p. 118, rândul 8 de jos, „explicarea fenomenul secularizării“, sau p. 102, rândul 8 de jos, „nașterea spiritul capitalist”). Pe pagina 119, preluarea de text străin continuă nemijlocit, trei paragrafe având ca sursă un text online semnat Viorel Roman, intitulat Globalizarea capitalismului(http://viorel-roman.bucuresti-nonstop.ro, data publicării 2 septembrie 2002).
În capitolul 7, la pp. 135-136, întâlnim câteva paragrafe preluate din lucrarea pr. Iosif Bisoc, Shemà noule Israel, Curs de Teologie fundamentală, Editura Serafica 2003 disponibilă pe internet la adresa http://www.profamilia.ro/studiu.asp?shema=08.
Pentru a accesa paginile tezei, vă pun la dispoziție spre descărcare un fișier pdf, la acest link. Fișierul conține indicări exacte ale surselor în comentarii. În versiunea tipărită a acestei sesizări voi atașa mostre din capitolele și de la paginile amintite mai sus. Așa cum am spus mai sus, această analiză este preliminară, se apleacă doar asupra câtorva capitole ale tezei și privește doar pasaje disponibile în mediul online, rămânând să fie deopotrivă pusă în evidență preluarea de text din volume tipărite. Totuși, chiar pe baza acestei succinte analize se poate estima că, însumate, preluările de text-sursă fără indicarea provenienței acoperă peste 50% din textul lucrării.
Despre autorul tezei: Ioan Vulpescu a fost Ministru al Culturii în guvernele Victor Ponta și Sorin Grindeanu, deputat PSD începând din 2012. La momentul susținerii tezei, ocupase deja poziții importante: în perioada 2000-2004 a fost expert în Departamentul de Cultură – Culte din cadrul Administrației Prezidențiale și consilier al președintelui Ion Iliescu, apoi secretar executiv al PSD, desemnat cu strategiile politice. În prezent este senator, membru al Grupului parlamentar al PSD, activ în „Comisia pentru cultură și media“ și în „Comisia pentru comunitățile de români din afara țării“. Având în vedere calitatea de înalt demnitar al statului, pe care a deținut-o ca Ministru al Culturii, elementele de fraudă din lucrarea de doctorat aduc un prejudiciu nu doar comunității științifice, ci și statului român.
Propun Consiliului facultății o analiză detaliată, realizată în departamentul de specialitate și, ulterior, întocmirea unui raport care să fie înaintat Comisiei de etică a Universității din București și deopotrivă CNATDCU (teza are 200 de pagini și se găsește la biblioteca Facultății sub cota DP 043/186, Barcode: 12-20140368). Totodată, solicit Decanatului să pună la dispoziția Consiliului referatul profesorului coordonator, precum și referatele comisiei de la examenul de susținere a tezei.
Cu privire la necesitatea acestui demers nu mai este cazul să insist. Veți fi de acord că un asemenea doctorat, al unei persoane care a ocupat înalte demnități publice în România, prejudiciază grav în primul rând instituția care i-a acordat titlul. De dorit este, prin urmare, ca însăși această instituție să inițieze examinarea lucrării, dat fiind că este în joc chiar prestigiul său. Știm că, din păcate, fenomenul este răspândit, că există unele instituții academice, recent înființate, unde în ultimii anii a avut loc tranzacționarea titlului de doctor către politicieni influenți, rezultând teze inacceptabile din punct de vedere academic. N-ar fi de dorit ca Facultatea noastră (și aici mă refer la colectivul ei, în primul rând) să ajungă să sufere de pe urma unor astfel de fraude, ci, dimpotrivă, ar fi necesar să se delimiteze în mod ferm de astfel de practici și să apere standardele științifice asumate de Universitatea București.
Cu cele mai bune gânduri,
Cătălin Cioabă
