Pe aceeași temă
„Prima dată de la independenţa Ucrainei, pescajul navelor care trec prin Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 m. Este o mare oportunitate pentru capacitatea fluvială a Dunării şi cifra de afaceri de export a portului. Continuăm să dezvoltăm clusterul portuar al Dunării împreună cu partenerii noştri europeni”, a scris vineri pe Twitter Ministerul ucrainean al Infrastructurii, potrivit News.ro.
„Astfel de dinamici şi problemele încă existente cu exporturile prin porturile maritime fac din dezvoltarea infrastructurii regiunii Dunării o prioritate pentru munca noastră. În cadrul acestei munci şi datorită succesului Forţelor Armate ale Ucrainei în Marea Neagră, am deschis deja gura canalului Bâstroe pentru navigaţie, am crescut potenţialul de transbordare a porturilor. De asemenea, continuăm lucrările de dragaj în partea ucraineană a Dunării", a declarat ministrul Infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, conform Perild.com.
<blockquote class="twitter-tweet"><p lang="en" dir="ltr">First time in independence 🇺🇦 draft of ⛴ passing through the Bystroe Canal increased from 3,9 to 6,5 m. It’s great opportunity to Danube river capacity and & ports export turnover. We keep on developing Danube port cluster with our European partners. <a href="https://t.co/1wZyMjIvQL">pic.twitter.com/1wZyMjIvQL</a></p>— Ministry of Infrastructure of Ukraine (@minfrastucture) <a href="https://twitter.com/minfrastucture/status/1626545726766317568?ref_src=twsrc%5Etfw">February 17, 2023</a></blockquote> <script async src="https://platform.twitter.com/widgets.js" charset="utf-8"></script>
Publicaţia specializată în ştiri din domeniul agricol Agricensus a relatat, citând surse comerciale, că o creştere a adâncimii canalului care leagă fluviul Dunărea de Marea Neagră ar putea îmbunătăţi logistica pentru porturile ucrainene cu adâncime redusă şi ar putea îmbunătăţi fluxurile în cazul în care acordul privind coridorul de cereale cade.
Adâncimea canalului Bâstroe din Ucraina a fost mărită cu 2,5 metri, ajungând la 6,5 metri de la început până la kilometrul 77 şi la şapte metri de la kilometrul 77 până la kilometrul 166, unde canalul întâlneşte braţul Chilia, consemnează Agricensus, citând o notă oficială a Ministerului ucrainean al Infrastructurii din data de 17 februarie.
„Am reuşit să creştem pentru prima dată adâncimea permisă a navelor în Ucraina independentă", a declarat Oleksandr Kubrakov, viceprim-ministru pentru reconstrucţie. „Datorită acestui lucru, vom putea asigura o navigaţie mai eficientă şi mai sigură între Marea Neagră şi fluviul Dunărea, precum şi creşterea fluxului de marfă prin porturile Dunării", a adăugat Kubrakov.
Schimbările ar putea permite unei părţi a flotei de transport să meargă direct către Marea Neagră prin canalul Bâstroe de pe partea ucraineană şi să reducă presiunea asupra canalului Sulina, care este controlat de autorităţile române.
Înainte de această schimbare, adâncimea redusă nu permitea trecerea navelor încărcate complet, ci doar întoarcerea navelor goale, conform surselor comerciale, creând blocaje şi întârzieri pentru navele încărcate cu cereale pentru export, comentează publicaţia.
De asemenea, se aşteaptă ca navele cu o greutate de până la 10.000 de tone să poată acum trece prin canal, dar în cazul unei astfel de opţiuni, nava ar fi probabil încărcată doar parţial, până la aproximativ 6.000-7.000 de tone, conform lui Pavel Sosnovsky, şeful agenţiei independente de analiză a transportului maritim ISM.
Ucraina cere includerea Bastroe în reteaua transeuropeana de transport
Eurodeputatul PSD Victor Negrescu a solicitat Comisiei Europene, în contextul formulării de către Ucraina a cererii de a include braţele Chilia şi Bîstroe în reţeaua transeuropeană de transport (TEN-T) şi prezentării unui plan de dragare a canalului navigabil Bâstroe, să îşi prezinte poziţia cu privire la planul Ucrainei, transmite News.ro.
„La începutul lunii februarie, autorităţile ucrainene au prezentat un plan de dragare a canalului navigabil Bâstroe, aflat în Delta Dunării, zonă protejată, parte a patrimoniului mondial UNESCO, deosebit de importantă pentru ecosistemul de mediu european. Conform tuturor experţilor, asemenea lucrări ar duce la degradarea majoră, ireversibilă a Deltei Dunării. Mai mult, aceste lucrări sunt şi contrare dreptului internaţional, conform concluziilor a numeroase organisme internaţionale”, a susţinut Victor Negrescu, într-un comunicat de presă transmis duminică, citat de News.ro.
Ministerul Afacerilor Externe a transmis inclusiv în cursul anului trecut atât Comisiei Europene, cât şi autorităţilor ucrainene că autorităţile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe ale Dunării în reţeaua transeuropeană de transport – propunere a cărei realizare este urmărită de Ucraina încă din anul 2014.
Precizările MAE au venit la o zi după ce ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a declarat că sunt semnale că Ucraina desfăşoară lucrări de dragare pe Bâstroe.
Ambasada Ucrainei neagă evidența
Lucrările operaționale de dragare pe șenalul maritim navigabil se execută în mod permanent de mai mulți ani în zonele specificate și convenite, în conformitate cu normele legislației ucrainene, acordurile și convențiile internaționale, și vizează exclusiv întreținerea căii navigabile, a transmis sâmbătă Ambasada Ucrainei la București.
Conform aceleiași surse, partea ucraineană a informat Administrația Fluvială a Dunării de Jos cu privire la lucrările planificate,
„Toate lucrările de dragare pe Dunăre, desfășurate în prezent de către partea ucraineană, care sunt executate exclusiv în cadrul frontierei de stat a Ucrainei, sunt de natură operațională curentă și vizează exclusiv întreținerea căii navigabile, adică asigurarea siguranței navigației prin menținerea caracteristicilor tehnice actuale, precum și eliminarea consecințelor de colmatare naturală.
În cazul în care partea ucraineană va planifica implementarea proiectelor majore diferite de cele operaționale curente, partea română va fi informată în prealabil și va avea loc convenirea acestora în conformitate cu legislația în vigoare, acordurile și convențiile internaționale.
În condițiile războiului brutal în desfășurare a Rusiei împotriva Ucrainei exprimăm recunoștința României pentru solidaritatea fermă cu poporul ucrainean si îndemnăm la avansarea responsabilă de informații publice pentru a nu prejudicia relațiilor bilaterale și pentru a nu alimenta propaganda rusă”, mai arată partea ucraineană.
Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) din Tulcea nu a primit nicio solicitare pentru aprobarea unui proiect care să vizeze adâncirea şenalului navigabil al canalului Bâstroe, din Ucraina, a declarat, pentru Agerpres, directorul executiv al instituţiei, Viorica Bîscă.
Liviu Mihaiu: Moartea întregii Delte a Dunării
Fostul guvernator al Deltei Dunării, Liviu Mihaiu, trage un semnal de alarmă și arată că transformarea canalului Bîstroe și dragarea pe brațul Chilia de către ucraineni va distruge complet Delta Dunării. Mihaiu face apel la Mircea Geoană să ridice problema la NATO și să se opună cu toate forțele.
”M-au sunat câțiva lideri politici din coaliția de la putere pe chestiunea Bistroe și a dragării de către ucrainieni a brațului Chilia. Și vă spun vouă ca să știți, transformarea brațului Chilia in canal navigabil -111 km plus - inseamnă moartea intregii Delte a Dunării. Comisarii noștri europeni se opun vehement in acest moment la Comisie. Min de Externe joacă balet, că, deh...
Singurul care are putere reală in cestiune este Mircea Geoană, sgradj NATO.
La care i-am indrumat pe toți. Cestiune, cu care, Geoană are acum posibilitatea să câștige președinția României din primul tur, nu-i așa, salvând Delta Dunării...
FOTO. 1991. Nava Rostock, răsturnată de către ucrainieni de a curmezișul canalului Sulina, intr-o acțiune de sabotaj, menită să transforme Sulina in canal nenavigabil iar Chilia, intr-unul navigabil intr-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat”, arată Liviu Mihaiu.
<iframe src="https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2FLiviuMihaiu.ro%2Fposts%2Fpfbid0MsUgjKytwrh9AnEL9j8AmabhoSHSqZ3t9TBsuWSGkSefqjcna45QBhBNhwcoJoYUl&show_text=true&width=500" width="500" height="800" style="border:none;overflow:hidden" scrolling="no" frameborder="0" allowfullscreen="true" allow="autoplay; clipboard-write; encrypted-media; picture-in-picture; web-share"></iframe>
MAE: Ucraina produce un dezastru ecologic
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat joi că va transmite Comisiei Europenecă România se opune intenției Ucrainei - care nu este una nouă - de a face lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe, precizând că până acum nu a fost informată de vreo instituție din România despre lucrări de adâncire a Canalului Bâstroe pe care le-ar face acum ucrainenii. MAE reamintește poziția României, care nu este de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T).
Reacția vine după ce ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, spunea miercuri că „există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării”.
Ministerul român de Externe afirmă că în 13 februarie a cerut Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării transmiterea unor informații cât mai complete și actualizate privind eventuale activități desfășurate de partea ucraineană în sectorul canalului de navigație Bâstroe și evaluarea instituției privind impactul acestora, iar ulterior a solicitat și Poliției de Frontieră Române transmiterea informațiilor rezultate în urma monitorizării activităților efectuate de autoritățile ucrainene sau de contractori ai acestora în sectorul canalului Bâstroe, precum și evaluarea caracterului acestora.
„În funcție de răspunsurile autorităților române de resort, MAE va întreprinde imediat demersurile diplomatice necesare în cazul în care va rezulta că au fost derulate activități având ca scop adâncirea rutei de navigație.
Ministerul Afacerilor Externe precizează, de asemenea, că Direcția Generală Mobilitate și Transporturi din cadrul Comisiei Europene a solicitat un punct de vedere al autorităților române cu privire la cererea Ucrainei de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), fiind însă neconforme cu realitatea informațiile publice potrivit cărora Comisia ar fi cerut, prin acest demers, acordul României pentru adâncirea așa-zisului "canal de navigație Bâstroe".
Ministerul Afacerilor Externe a transmis inclusiv în cursul anului trecut atât Comisiei Europene, cât și autorităților ucrainene că autoritățile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în TEN-T (propunere a cărei realizare este urmărită de Ucraina încă din anul 2014), întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigație realizat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internațional aplicabile, inclusiv și mai ales reglementările în materie de protecție a mediului.
Răspunsul la solicitarea recentă a Comisiei Europene, în cuprinsul căruia va fi reiterată aceeași poziție de dezacord față de propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în TEN-T, urmează a fi transmis de către MAE, pe baza contribuțiilor autorităților române competente (Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Transportului și Infrastructurii), în termenul indicat de Comisie (16 februarie)”, arată Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat transmis joi HotNews.ro.
