Pe aceeași temă
Faptele imputate de DNA în acest dosar au avut loc în perioada în care în România era încă în vigoare vechea legislaţie, aşa că magistraţii au fost obligaţi să aplice legea penală cea mai favorabilă, scrie Adevărul.
Dacă în cazul Elenei Udrea s-ar fi aplicat noul Cod penal, pedeapsa rezultantă în cazul fostului deputat ar fi putut fi mult mai mare.
Potrivit sentinţei judecătorilor Curţii Supreme, Elena Udrea a fost găsită vinovată pentru patru capete de acuzare, trei infracţiuni de luare de mită şi unul de abuz în serviciu.
Două dintre condamnări au fost de 6 ani de închisoare, în timp ce celelalte două de 4, respectiv 5 ani de închisoare. Toate cu executare. După contopirea pedepselor, condamnarea rezultantă a fost de 6 ani de puşcărie.
Pentru că faptele imputate de DNA în acest dosar au avut loc în perioada în care în România era încă în vigoare vechea legislaţie, magistraţii au fost obligaţi să aplice, în acest caz, legea penală cea mai favorabilă.
E vorba de vechiul Cod Penal al României, cel din 1969 – care a fost în vigoare până pe 1 februarie 2014 şi care prevedea un mod diferit de contopire a pedepselor: pedeapsa finală e egală cu pedeapsa cea mai grea aplicată, indiferent de numărul de pedepse la care un inculpat este găsit vinovat, existând posibilitatea acordării unui spor.
Dacă în cazul Elenei Udrea contopirea nu s-ar fi făcut în baza reglementărilor noii legislaţii penale, pedeapsa rezultantă în cazul fostului deputat ar fi putut fi mult mai mare. Codul Penal în vigoare prevede că, atunci când se face contopirea unor pedepse, se ia în calcul cea mai grea, la care se adaugă o treime din suma celorlalte. Ipotetic, contopirea pe noul Cod Penal în cazul Elenei Udrea ar fi dus la o pedeapsă finală de 11 ani de închisoare cu executare, scrie Adevărul.
