Pe aceeași temă
Volodymyr Zelenskiy (41 ani), care și-a atras simpatia votanților anti-corupție, conduce în sondajele de opinie în cursa pentru postul de președinte al țării în fața actualului președinte Petro Poroșenko și fostul premier Yulia Tymoshenko.
În jos se află conducerea unei țări care se află în prima linie în lupta dintre Occident și Federația Rusă, care s-a confruntat cu protestele masive din 2014 care l-au adus la putere pe liderul pro-occidental Poroșenko, după care Rusia a anexat Peninsula Crimeea.
Investitorii așteaptă să vadă dacă următorul președinte va accelera mersul reformelor cerute pentru a menține țara în cadrul programului de finanțare acordat de FMI care a ajutat Ucraina în timpul conflictului cu Rusia, recesiunii abrupte și deprecierii monedei naționale.
Niciun candidat nu este cotat cu șansa de a strânge peste 50% dintre voturi, astfel că pe 21 aprilie va avea loc al doilea tur de scrutin între primii doi clasați.
Poroșenko a militat pentru a aduce țara pe orbita Uniunii Europene și chiar o integrare în NATO în timp ce a întărit armata pentru a lupta împotriva separatiștilor ruși din estul țării, sprijiniți de Kremlin.
Politica lui se bazează pe impunerea limbii ucrainene, înființarea unei biserici ortodoxe independente de Moscova și campania electorală și-a axat-o pe apărarea suveranității și împiedicarea Ucrainei de a redeveni un stat vasal Rusiei.
Dar reformele cruciale care să mențină fluxul ajutoarelor din Occident se lasă încă așteptate. Conflictul din regiunea estică Donbas în care și-au pierdut viața 13.000 de oameni durează de cinci ani în pofida promisiunii inițiale a lui Poroșenko, că va rezolva situația în câteva săptămâni. Nemulțumirea cetățenilor care și-au văzut prăbușit nivelul de trai și perpetuarea corupției la nivel înalt a lăsat ușa deschisă pentru apariția unui comediant precum Zelenskiy care promite schimbarea.
Anti-Establishment
Doar 9% dintre ucraineni mai au încredere în propriul guvern, arată un sondaj realizat de Gallup în luna martie, cel mai mic procentaj din lume.
Zelenskiy a profitat de mișcarea anti-establishment care se propagă în majoritatea statelor occidentale, iar lipsa sa de experiență impune reticență din partea oficialilor occidentali și investitorilor străini, iar scepticii se întreabă dacă are capacitatea de fi comandant-șef într-un timp pe timp de război.
Analiștii îl compară cu președintele american Donald Trump și cu Mișcarea Cinci Stele din Italiei, iar campania sa bazat foarte mult pe social media, sketch-urile TV, bancuri politice și cântece cu mesaje împotriva rivalilor săi politici.
„El întruchipează nevoia unei părți a electoratului de «noi fețe» în politică și ar putea influența pe în special electoratul tânăr pro-reformă să fie alături de el", a declarat analistul de la Economist Intelligence Unit, Agnese Ortolani, pentru Reuters.
Campania lui Zelenskiy a șters linia dintre realitate și seria TV în care joacă un profesor de istorie scrupulos cinstit, care devine în mod întâmplător accidental președinte.
În seria a treia a serialului său, care a început în martie, personajul principal pe care îl interpretează, un președinte fictiv, este băgat la închisoare în timp ce oligarhii, populiștii și ultranaționaliștii preiau întreaga putere ceea ce duce la spargerea țării în 28 de mici state. Acțiunea vrea să inducă ideea unei Ucraine conduse de Poroșenko sau Tymoșenko.
Însă criticii lui Zelenski îl acuză că nu este un personaj independent, notează Deutsche Welle. E suspectat că ar avea o alianță cu Ihor Kolomoiski, un om de afaceri aflat în rivalitate cu Poroșenko și care deține postul de televiziune unde Zelenski își prezintă show-urile și filmele. Kolomoiski si Poroșenko s-au înfruntat de mai multe ori în trecut, pe teme precum industria petrolului sau băncile, potrivit sursei citate.
DW arată că Zelenski desfășoară o campanie definită, potrivit criticilor săi, tocmai prin populismul pe care îl ataca în programul său electoral promițând o țară fără corupție, salarii și pensii mari, șosele bune și internet de mare viteză. El spune și că e nevoie ca războiul din estul țării să se încheie, dar nu oferă soluții, cu excepția unui caz în care s-a limitat să spună că e nevoie de negocieri. Și evită pe cât poate talk-show-urile, iar unii observatori din Kiev citați de DW bănuiesc că nu vrea să fie pus în situația să admită lipsa de cunoștințe.
Pe de altă parte, succesul lui este surprinzător, potrivit analizei DW, având în vedere că în unele domenii el reprezintă opusul principalelor forțe politice: vorbește de obicei rusa și, în mare parte, reprezintă populația vorbitoare de limbă rusă din estul și sudul Ucrainei și în trecut i-a ironizat puternic pe liderii pro-occidentali și s-a purtat mai degrabă cu mănuși cu fostul lider pro-rus Viktor Ianukovici. Dar succesul lui este explicabil în parte cu dorința ucrainenilor de a vedea fețe noi în politică, iar principalul public pe care îl vizează sunt tinerii.
