Pe aceeași temă
Peste 20 de organizații civice cer deputaților introducerea în lege a limitei de vârstă de 16 ani pentru consimțământ valid în cazul relațiilor sexuale cu minori, și nu de 15 ani, așa cum prevede un act normativ adoptat de Senat și care urmează să ajungă la Camera Deputaților. În ultimii 8 ani, 1.885 de fete și 202 băieți au fost victime ale infracțiunilor de viol, agresiune sexuală sau act sexual cu un minor, în care autorul era un membru de familie. Însă mulți agresori sexuali sunt și din afara familiei.
Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor - Rețeaua VIF a trimis joi Camerei Deputaților o scrisoare legată de propunerea legislativă pentru modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală privind limită de vârstă pentru exprimarea consimțământului minorului pentru actul sexual, adoptată de Senat și transmisă Camerei Deputaților.
Cele 25 de ONG-uri, între care Active Watch, Asociația CIVICA, Asociația ACCEPT, care fac parte din Rețeaua VIF cer următoarele modificări:
Actul sexual de orice fel cu un minor având vârsta între 16 și 18 ani atunci când există un dezechilibru de putere în cazul relațiilor sexuale între un minor cu vârsta între 16 și 18 ani și un adult, (eg. adult profesor, tutore, părinte) fapta să fie încadrata la infracțiunea de viol săvârșit cu un minor;
Reglementarea expresă a faptului că NU constituie circumstanță atenuantă săvârșirea infracțiunilor de viol asupra unui minor, agresiune sexuală asupra unui minor, actul sexual cu un minor și agresiune sexuală asupra unui minor, sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate minore.
Introducerea unui articol care recunoaște drept forme de violență sexuală practicile asociate căsătoriilor forțate.
Definirea căsătoriilor forțate drept practici asociate căsătoriei, în care lipsește consimțământul uneia dintre părți și se exercită o formă de presiune (presiune emoțională, fizică sau dacă implică tranzacționarea minorilor prin bani/bunuri).
Raportul GREVIO recomandă statului român introducerea unei infracțiuni distincte privind căsătoriile forțate pentru a fi în acord cu prevederile Convenției de la Istanbul.
Dacă în situația căsătoriei între doi minori (cu vârsta sub 18 ani), cei implicați în aranjarea căsătoriei sunt membri ai familiei (ex. părinți, bunici etc) și folosesc mijloace financiare sau de altă natură, fapta să constituie formă agravantă de instigare la act sexual și trafic de persoane.
Conform asociațiilor semnatare, multe dintre abuzurile sexuale sunt comise de către persoane cunoscute victimei, inclusiv membri de familie, fapt cunoscut specialiștilor care intervin în situațiile de violență și abuz în familie, chiar dacă nu există date statistice care să arate amploarea fenomenului.
Violența sexuală asupra minorilor în România rămâne un fenomen în mare parte ascuns.
Cercetările făcute pe plan internațional de psihologi, psihiatri și sociologi relevă faptul că traumele sexuale trăite la vârste fragede influențează comportamentul sexual al viitorilor adulți și generează comportamente maladaptive consolidate pentru tot restul vieții, care diminuează semnificativ calitatea relațiilor cu apropiații și viitorii parteneri, mai spun ONG-urile în scrisoarea către Camera Deputaților.
Majoritatea minorilor nu știe să recunoască violența sexuală, unde să ceară ajutor și nici ce înseamnă consimțământul.
Date statistice:
În ultimii 8 ani, 1.885 de fete și 202 băieți au fost victime ale infracțiunilor de viol, agresiune sexuală sau act sexual cu un minor, în care autorul era un membru de familie.
În peste 91% dintre cazurile raportate la poliție, agresorii adulți au fost bărbați. Însă mulți agresori sexuali sunt și din afara familiei.
În primele 6 luni ale anului 2022 au fost înregistrate 2.658 de sesizări penale privind acte sexuale cu minori, 872 de sesizări de agresiune sexuală, 1951 de sesizări de viol (IGPR, 2022) în afara relațiilor de familie.
În anul 2021 au fost înregistrate în evidența medicilor de familie 631 de minore însărcinate cu vârsta sub 15 ani și 7800 de gravide cu vârsta între 15 și 19 ani (INSP, 2022.)
În anul 2020, au fost înregistrate 668 de mame minore cu vârsta sub 15 ani, în 143 de cazuri tații aveau vârste între 20 și 39 de ani, iar în 392 de cazuri vârsta tatălui este nedeclarată.
În 2019, au fost înregistrate 753 de mame minore cu vârsta sub 15 ani, în 191 de cazuri tații aveau vârste între 20 și 64 de ani, iar în 353 de cazuri vârsta tatălui nu a fost declarată (INSSE, 2021).
14 state din Europa și America de Nord prevăd limite de vârstă pentru exprimarea consimțământului privind actul sexual începând de la 16 ani: Belgia, Cipru, Spania, Finlanda, Irlanda, Lituania, Luxemburg, Letonia, Malta, Norvegia, Portugalia, Regatul Unit, SUA și Canada. Stabilirea acestei limite de vârstă este în concordanță cu prevederile Convenției ONU cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite în 20 noiembrie 1989 și ratificată de România în 1990.
În plus, Raportul GREVIO privind implementarea Convenției de la Istanbul în România identifică nevoia de modificare a Codului Penal astfel încât infracțiunile privind violența sexuală să se bazeze pe consimțământul liber exprimat.
Căsătoriile forțate
În ceea ce privește practicile asociate căsătoriilor forțate, în perioada 2015-2019, 2.775 de fete minore au fost căsătorite, comparativ cu 40 de băieți minori.
La nivel național colectarea acestor date este dificilă, iar dezbaterile cu privire la căsătorii forțate și căsătorii timpurii sunt încărcate de prejudecăți și asociate în general etniei rome deși fenomenul la nivel național arată că este o practică mai largă, justificată cultural atunci când se întâmplă o formă de abuz.
Contextele în care s-au săvârșit infracțiunile, cum ar fi consimțământul sau încurajarea la întreținerea de relații sexuale de către familiile acestora și situația în care rezultă un copil din această ’’căsătorie’’ atenuează răspunderea penală, schimbă încadrarea la act sexual cu un minor și clasarea dosarului, iar rezultatul pune în afara oricărei forme de protecție minorii de etnie romă.
În majoritatea cazurilor, minorele rome aveau sub 16 ani.
Marea Britanie și Germania au introdus legislație specifică împotriva căsătoriilor între minori, excluzând situațiile excepționale precum vârsta așa cum se întâmplă în România unde vârsta legală este de 18 ani, dar și măsuri specifice precum servicii de intervenție rapidă, scoaterea din familie, plasarea în adăposturi de urgență, ordine de protecție pentru astfel de situații.
În România se poate obține hotărâre judecătorească pentru ca minorul să se căsătorească la 16 ani.
Având în vedere deciziile instanțelor judecătorești care justifică prin lentila tradiției rome astfel de abuzuri este necesară diferențierea între căsătorii timpurii și căsătorii forțate cu trasarea unei limite a minorului sub 16 ani vârstă la care nu poate fi încadrată într-o căsătorie timpurie.
La nivel național există însă un vid legislativ în privința practicilor asociate căsătoriilor forțate pentru minorii cu vârste sub 16 ani ce necesită a fi reglementat pentru a crește gradul de protecție al minorilor care se află în astfel de situații.
