Pe aceeași temă
Klaus Iohannis, presedintele Romaniei, a raspuns scrisorii presedintelui Senatului, Calin Popescu Tariceanu, prin care acesta ii cerea sa le demita pe sefele DNA si ICCJ, Codruta Kovesi si Livia Stanciu. Iohannis i-a raspuns lui Tariceanu, intr-o scrisoare, aratand ca presedintele tarii nu dispune de competentele constitutionale de a inlatura din functie presedintele ICCJ sau procurorul-sef al DNA. Iohannis l-a sfatuit pe Tariceanu sa se adreseze CSM, aceasta fiind singura institutie care are competenta sa se pronunte in privinta raspunderii disciplinare a judecatorilor si procurorilor si a mai precizat ca nu este de acord cu modificarea Codului Penal.
UPDATE: "Nu exista niciun motiv (sa demisionez - n.r.) din punctul meu de vedere", a reactionat presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Livia Stanciu, la solicitarea presedintelui Senatului, Calin Popescu Tariceanu.
---
CITITI scrisoarea presedintelui Klaus Iohannis:
Stimate domnule Presedinte al Senatului,
La data de 26 mai a.c., mi-ati transmis o scrisoare, semnata impreuna cu alti patru membri ai Senatului, prin care imi solicitati ca, folosind instrumentele constitutionale si legale de care dispun, sa inlatur, prin demitere sau demisie, din functiile pe care le ocupa, pe presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, doamna Livia Stanciu, si pe procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, doamna Laura-Codruta Kovesi si sa initiez, in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, o ancheta disciplinara a celor doi magistrati mentionati. Totodata, imi solicitati sa ma alatur, neintarziat si fara rezerve Parlamentului in demersul acestuia de modificare a Codului de procedura penala in sensul eliminarii arestului preventiv pentru infractiunile comise fara violenta si a inlocuirii notiunii de "suspiciuni rezonabile" cu cea de "indicii temeinice" ca preconditie pentru punerea in miscare a actiunii penale.
Referitor la solicitarea de inlaturare din functie a presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, precizez ca Presedintele Romaniei nu dispune de asemenea competente constitutionale sau legale. In plus, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si al procurorilor nu prevede institutia demiterii, ci pe cea a revocarii, ca modalitate juridica de incetare a unei functii de conducere exercitate de un judecator sau de un procuror inainte de termenul pentru care a fost numit. Masura revocarii nu poate fi luata de catre Presedintele Romaniei. Aplicarea acestei sanctiuni se poate face numai dupa parcurgerea unei proceduri ale carei etape sunt prevazute de Legea nr. 303/2004.
In ceea ce priveste solicitarea de inlaturare a celor doi magistrati prin demisie, consider ca demisia dintr-o functie de conducere reprezinta un act unilateral de vointa, care nu poate fi determinat sau influentat de nicio autoritate publica, deci nici de catre Presedintele Romaniei.
Asigurarea independentei justitiei reprezinta un element fundamental al statului de drept, iar potrivit Legii fundamentale, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei, fiind singura autoritate publica ce are competenta sa se pronunte cu privire la raspunderea disciplinara a judecatorilor si a procurorilor si, implicit, cu privire la cariera acestora. In conformitate cu prevederile Art. 97 alin.(1) din Legea nr.303/2004, orice persoana poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, in legatura cu activitatea sau conduita necorespunzatoare a judecatorilor sau procurorilor, incalcarea obligatiilor profesionale in raporturile cu justitiabilii ori savarsirea de catre acestia a unor abateri disciplinare. Din aceasta perspectiva, consider ca, in masura in care apreciati necesar, urmeaza sa va adresati direct Consiliului Superior al Magistraturii, intrucat Presedintele Romaniei nu are atributia de a declansa, in numele niciunei alte autoritati sau persoane, un asemenea demers juridic.
In ceea ce priveste solicitarea de a ma alatura demersului Parlamentului de modificare a Codului de procedura penala, imi mentin pozitia exprimata public, prin care mi-am manifestat opozitia fata de o eventuala modificare a acestor reglementari.
In opinia mea, o situatie particulara si regretabila precum cea mentionata in scrisoarea dumneavoastra trebuie analizata in primul rand in cadrul autoritatii judecatoresti, cu prioritate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce nu exclude dezbaterea civica asupra ei, insa nu presupune cu necesitate valorificarea unui astfel de precedent in plan politic.
Un caz particular, oricat de regretabil ar fi, nu poate constitui un motiv suficient si rezonabil pentru modificarea legislatiei penale. Pentru adoptarea sau modificarea unor legi este necesara o analiza aprofundata, inclusiv a impactului social si juridic pe care astfel de noutati le-ar putea produce in viata societatii. Codul penal si Codul de procedura penala au intrat in vigoare relativ recent si, din aceasta perspectiva, aplicarea lor pe o durata atat de scurta nu a permis crearea unei cazuistici suficiente care sa induca o justificare rezonabila pentru modificarea acestora, separat de orice ratiuni sau interese politice.
Refuzul meu de a ma ralia unui demers parlamentar de modificare a legislatiei penale ramane ferm, cu atat mai mult cu cat toate aceste modificari legislative par a urmari diminuarea capacitatii autoritatii judecatoresti de instrumentare a dosarelor penale, inclusiv a celor de mare coruptie.
Cu deosebita consideratie,
PRESEDINTELE ROMANIEI
Klaus Werner Iohannis
Tariceanu: Iohannis sa le demita pe Codruta Kovesi si Livia Stanciu
Presedintele Senatului a cerut demisia procurorului sef al DNA, Laura Kovesi, si pe cea a presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ). Intr-o scrisoare deschisa, Calin Popescu Tariceanu ii cere lui Klaus Iohannis sa le inlature “prin demitere ori demisie” pe sefele DNA si ICCJ. Presedintele Senatului isi bazeaza apelul pe un caz in care el acuza DNA ca ar fi arestat-o preventiv pe nedrept pe Mariana Rarinca, in urma unui “denunt calomnios” al Liviei Stanciu.
Tariceanu i-a mai cerut lui Iohannis sa solicite CSM inceperea unei anchete disciplinare la adresa lui Kovesi si Stanciu.
In scrisoarea semnata de Tariceanu si alti patru parlamentari PLR – Daniel Barbu, Petru Ehegartner, Ioan Ghise si Nicolae Nasta –, presedintele Senatului o acuza pe sefa DNA ca ar fi arestat-o preventiv pe nedrept pe Mariana Rarinca, in urma unui “denunt calomnios” al Liviei Stanciu, presedintele Inalte Curti de Casatie si Justitie: "Intr-o asemenea situatie, in care drepturile si libertatile fundamentale ale unui cetatean obisnuit au fost incalcate de catre doi inalti magistrati in mod deliberat si cu rea credinta,va cerem, Domnule Presedinte, sa folositi atat instrumentele constitutionale si legale de care dispuneti, cat si autoritatea morala inerenta institutiei Presedintelui Romaniei pentru a le inlatura, prin demitere ori prin demisie, din functiile pe care le ocupa in mod nedemn pe doamnele Livia Stanciu si Laura - Codruta Kovesi", se arata in scrisoarea semnata in cauza.
In aceeasi scrisoare, Tariceanu ii solicita presedintelui Iohannis sa sustina “neintarziat si fara rezerve” proiectul parlamentar privind eliminarea arestului preventiv din Codul Penal: „În final, vă rugăm Domnule Preşedinte să vă alăturaţi neîntârziat şi fără rezerve Parlamentului României în demersul acestuia de a modifica Codul de Procedură Penală în sensul eliminării arestului preventiv pentru infracţiunile comise fără violenţă şi a înlocuirii ”suspiciunii rezonabile” prin ”indicii temeinice” ca precondiţie pentru punerea în mişcare a acţiunii penale. Avem în cazul Rarinca dovada scandaloasă şi peremptorie a modului abuziv în care unii magistraţi, chiar de la cel mai înalt nivel, recurg la practica arestului preventiv în temeiul unor bănuieli a căror rezonabilitate nu poate fi argumentată. Este acum evident că arestul preventiv nu este o temere a oamenilor politici, ci un flagel real ce distruge viaţa şi încalcă demnitatea a mii de cetăţeni obişnuiţi care au dreptul să se bucure de protecţia legii”, mai scrie Tariceanu.
Mai mult, Tariceanu ii solicita presedintelui Iohannis sa ceara in CSM declansarea unei anchete disciplinare fata de Kovesi si Stanciu: “De asemenea, va rugam sa utilizati pozitia pe care o aveti in Consiliul Superior al Magistraturii prin efectul atributiilor dumneavoastra constitutionale pentru a solicita Consiliului declansarea unei anchete disciplinare pe numele celor doi magistrati, pentru a determina daca acestia mai indeplinesc conditiile profesionale si morale pentru a activa in magistratura”, se mai arata in scrisoare.
Cazul Mariana Rarinca
Mariana Rarinca, femeia acuzata de DNA ca a santajat-o pe sefa Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Livia Stanciu, a fost achitata de judecatorii de la Curtea de Apel Bucuresti pe 21 mai. Curtea de Apel a admis apelul femeii, dupa ce aceasta fusese condamnata in decembrie 2014 de Tribunalul Bucuresti la trei ani inchisoare cu suspendare.
Mariana Rarinca a fost trimisa in judecata de procurorii DNA pe 1 iulie 2014, ea fiind acuzata ca a santajat-o pe Livia Stanciu, presedintele ICCJ.
In rechizitoriu, procurorii au retinut ca, in perioada august/septembrie 2013 - 3 iunie 2014, Mariana Rarinca a amenintat-o pe Livia Stanciu, cu darea in vileag a unor fapte imaginare, compromitatoare pentru aceasta si pentru sotul acesteia.
Potrivit DNA, in schimbul nedivulgarii catre presa a acestor informatii, presupus compromitatoare, Mariana Rarinca i-a pretins sefei ICCJ suma de 20.000 de euro: "Amenintarile cu divulgarea catre presa a unor informatii presupus compromitatoare la adresa persoanei vatamate, respectiv cererea de a-i da 20.000 de euro drept compensatie pentru 'datorii' platite de inculpata in numele sotului persoanei vatamate, au fost transmise unei rude de-a acesteia. In perioada aprilie 2014 - 3 iunie 2014, persoana vatamata a primit amenintari prin intermediul unei convorbiri telefonice si prin mesaje tip SMS. Inculpata a amenintat-o pe persoana vatamata cu divulgarea catre presa (un post important de televiziune) a unor date compromitatoare despre persoana vatamata si familia acesteia", arata DNA la 1 iulie.
Procurorii mai sustineau ca faptele pe care femeia intentiona sa le divulge cu privire la Livia Stanciu si la membrii familiei acesteia sunt imaginare, intrucat nici sefa ICCJ, nici sotul acesteia nu au avut si nu au vreo datorie fata de Mariana Rarinca.
