Pe aceeași temă
Stoica vorbește și de faptul că, așa cum în anii 2000 se spunea că ”avem corupție fără corupți”, de astă dată, ”noi ajungem la situația de a avea corupți fără corupție. Asta ar fi la fel de grav, dacă nu mai grav.” Într-un interviu acordat pentru Revista 22, Stoica atrage atenția și asupra pericolului transformării șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, într-o țintă, care ar putea fi demisă nu în urma unor fapte ce i-ar fi imputabile ci în urma unei campanii de presă lipsită de etică și care amintește de linșajele la care au fost supuși Brătienii la 1900.
Citiți interviul integral, mâine, 4 aprilie, în Revista 22.
”Indiferent de poziția pe care am avut-o, am susținut și susțin lupta împotriva corupției. Cred că este o necesitate, nu numai în România, în toată lumea.
Dar pentru a fi eficient în lupta împotriva corupției, este necesar să ai cel puțin trei calități: curaj, bună-credință și profesionalism.
Nu pun la îndoială nici curajul, nici buna-credință a DNA sau a judecătorilor care soluționează dosarele din acest domeniu. Dar, de data aceasta v-o spun ca profesionist al dreptului, nu ca om politic, am sesizat eu însumi că există uneori o insuficientă preocupare pentru rigoarea profesională. Or, rigoarea profesională înseamnă, pe de o parte, o foarte corectă aplicare a procedurilor, respectarea tuturor garanțiilor procedurale, și după aceea o foarte corectă aplicare a legii penale. Iar în legea penală există un principiu foarte important: legea penală este ultima ratio. Adică, ori de câte ori nu există alte mijloace legale pentru a corecta o neregularitate, numai atunci intervine legea penală.
Există tendința dublă în momentul de față, la fel de periculoasă, ca, pe de o parte, procedurile penale să nu fie aplicate în toată rigoarea lor și, pe de altă parte, legea penală substanțială să fie interpretată printr-o lărgire a sensului ei, ceea ce este inadmisibil, pentru că legea penală trebuie interpretată întotdeauna restrictiv. Las la o parte faptul că există încă foarte multe neclarități în legea penală, ceea ce e foarte periculos. Faptul că au apărut unele probleme legate de anumiți procurori nu înseamnă însă că în ansamblul lui sistemul este minat de asemenea vicii. Pe ansamblul lui, sistemul cred că are bună-credință și curaj. Mai este nevoie de mult profesionalism”, spune Valeriu Stoica într-un interviu acordat pentru Revista 22.
El este de părere că s-a exagerat cu încadrarea faptelor de corupție ca fapte de abuz în serviciu, tocmai pentru că infracțiuni mult mai grave, cum sunt cele de delapidare sau de luare de mită, sunt mult mai greu de probat:
”(...) acest exces a fost corectat de Curtea Constituțională. Pentru că fost o încercare a Ministerului Public și a instanțelor judecătorești de a înfrunta dificultatea probatorie de a dovedi infracțiuni mai grave decât abuzul în serviciu, de exemplu: delapidare, luare de mită etc. Atunci, abuzul în serviciu a fost ca un fel de supapă. Era mai ușor să se dovedească nerespectarea atribuțiilor de serviciu.
Numai că nu orice fel de atribuții de serviciu din fișa postului nerespectată trebuie să ducă la sancțiune penală. Ca urmare, eu cred că e bună această corecție făcută de CCR, care a spus că nu e vorba de nerespectarea oricăror atribuții de serviciu, ci de atribuții de serviciu care sunt prevăzute expres de lege, ceea ce înseamnă că ele sunt foarte importante și încălcarea lor are gravitatea pe care o presupune infracțiunea. În absența unei asemenea gravități, nu există infracțiunea.
Și să știți că reacția multor primari, funcționari, toți cei care într-un fel sau altul sunt susceptibili de a fi autori ai infracțiunilor de abuz în serviciu, este într-un fel justificată, pentru că orice făceau, practic, putea să nască o suspiciune de abuz în serviciu.
Repet, fără rigoare în aplicarea procedurilor penale și în aplicarea legii penale, riscul este să relativizăm lucrurile, ceea ce este la fel de grav ca și absența luptei împotriva corupției. Mai țineți minte că prin anii ’90 și 2000 se spunea „avem corupție fără corupți“? Noi ajungem la situația de a avea corupți fără corupție. Asta ar fi la fel de grav, dacă nu mai grav.”
Fostul ministru a ținut să precizeze, însă, că nu consideră imputabile aceste lucruri actualei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, și consideră că tocmai raportarea obsesivă la oameni duce la politizarea instituției - ”o eroare pe care o acreditează în primul rând cei care atacă sistemul”. Ministerul Public și instanțele, spune Valeriu Stoica, sunt compuse din oameni. El a pus sub semnul întrebării inclusiv etica jurnaliștilor care au transformat-o pe Kovesi în țintă a campaniilor care amintesc de cele de linșaj împotriva Brătienilor, din 1919, ”o prostie” cum e și cea cu ”statul paralel”:
”(...) nu cred că (Kovesi - n.r.) a făcut ceva fără bună-credință în pozițiile pe care le-a ocupat, cred că este un om care are o funciară bună-credință. Are și foarte mult curaj. Nu știu în ce măsură a putut - și nu e ea responsabilă - să asigure rigoarea de care vorbeam și sub aspect procedural, și sub aspectul aplicării legii substanțiale. Până la urmă, cred că este greșit să ne raportăm doar la Codruța Kövesi. Modul acesta de a privi o instituție printr-un om riscă să ducă la politizarea instituției. Ministerul Public, instanțele judecătorești sunt compuse din mulți oameni, unii de foarte bună calitate, foarte buni profesioniști. E o eroare pe care o acreditează în primul rând cei care atacă sistemul. Au fixat-o pe Codruța Kövesi ca țintă și încearcă să canalizeze toată campania împotriva ei. Presa poate să facă asemenea lucruri, deși mă întreb dacă este etic. Îmi amintesc că prin 1919 a fost o campanie de presă a ziarului Adevărul împotriva lui Ionel Brătianu, împotriva fraților săi Vintilă și Constantin și timp de un an și mai bine în fiecare zi apărea în Adevărul un articol despre „șobolanii Brătianu“. A intrat în conștiința publică această chestiune, exact cum acum a intrat în conștiința publică „statul paralel“. Asta este o prostie.”
Stoica atrage atenția și asupra pericolului revocării lui Kovesi de la șefia DNA altfel decât ca rezultat al ”unui proces firesc”, doar în urma unei campanii de presă care ”nu este în regulă”:
”În mod normal, schimbarea unui om într-o instituție care merge bine n-ar trebui să ducă la schimbarea sensului de funcționare a instituției. Problema este că revocarea aceasta nu este rezultatul unui proces firesc, ci este urmare a unei campanii de presă. Campania de presă este cea care nu este în regulă și, ca urmare, nu cred că o revocare poate fi făcută sub presiunea unei campanii de presă”, a mai spus fostul ministru al Justiției.
