Pe aceeași temă
Există, a precizat Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, și o structură ecleziastică ortodoxă care și-a declarat independența în relație cu Patriarhia Moscovei și care se manifestă ca autocefală. Patriarhia Moscovei nu a recunoscut ieșirea de sub jurisdicția ei a Bisericii Ortodoxe din Ucraina, deci persistă încă la nivel local o ambiguitate care se va limpezi odată cu sfârșitul războiului
„Sperăm ca acesta să devină posibil cât mai curând în condițiile împlinirii dreptății, întrucât pacea presupune dreptatea”, mai transmite purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.
Reacția Patriahiei Române a venit după ce clerici de etnie română printre care și preotul Mihai Jar, starețul ortodox român al unei mănăstiri din regiunea ucraineană Herța. Acesta a susținut la Antena 3 că serviciile secrete ucrainene au făcut „controale violente” în mănăstirile și bisericile din zonă și a acuzat statul ucrainean de prigoană, în timp ce serviciile secrete susţin că există preoţi care fac propagandă pentru ruşi şi îi ameninţă cu expulzarea.
Pe acest subiect s-a pronunțat tot la Antena 3 și arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie, cunoscut pentru declarațiile sale filoruse, care a afirmat că: „E mare durere așa o nedreptate şi o nefirească comportare. Soldații să scoată preoții și creștinii din biserică nu s-a mai pomenit. Este ceva de neînchipuit. Nu îmi vine să cred că e adevărat, pentru că n-au ce căuta soldații în biserică. Noi am primit pe ucraineni cu atâta căldură, poate exagerată căldură, ca aşa sunt românii ospitalieri şi să primim o asemenea palmă? Un asemenea răspuns este de neacceptat. De aceea să ne rugăm să le dea Dumnezeu înțelepciune, minte, dar și la forurile înalte să apelăm ca între șefii de stat să existe un dialog și să se facă punți de legătură, de pace, de dragoste. Trebuie să ne păstrăm limba și credința, iar Bucovina de Nord are cea mai curată limbă română din toată diaspora”.
„BOR a pledat și pledează firesc pentru respectarea drepturilor minorității românești din toate țările, nu doar din Ucraina (păstrarea identității lingvistice, religioase și culturale). Realitatea din diaspora și din comunitățile românești din jurul granițelor este însă pretutindeni una care evoluează în funcție de mulți factori locali și socio-culturali. Esențială este păstrarea și cultivarea conștiinței creștine, fidelitatea față de adevărul de credință și de valorile morale rodite de acesta.
Situația gravisimă în care se află acum Ucraina invadată și agresată militar de aproape un an, a creat o realitate tragică, inclusiv în plan local bisericesc, o realitate socială la care românii de acolo, inclusiv preoții, au datoria de conștiință să se adecveze în mod înțelept creștin, onest și realist. Păstrându-și curată conștiința morală, patriotică și religioasă.
Rațiunea supremă a acestei adecvări o constituie adevărul obiectiv probat de crunta realitate imediată, neideologizată, nemanipulată de propaganda celor ce încearcă să justifice, inclusiv religios, războiul și crimele în masă. Această rațiune este cea autentic creștină, nu cea care contrazice Evanghelia lui Hristos în litera și în spiritul ei. Culmea cea mai înaltă a răului fiind crima”, conchide Bănescu
