Pe aceeași temă
Totodată, Vasilescu a încercă să explice - decomadată fară succes - și situația celor angajați cu norma parțială care însă plătesc contribuții la nivelul salariului minim pe economie.
Ministrul Muncii a afirmat că salariile scad doar în cazul celor care au salarii peste grila din legea salarizării, explicând că diferențele din actualele salarii ale bugetarilor care au mai puțin și salariile din grilă vor fi recuperate gradual în patru ani. Efectul legii salarizării va fi de 42 miliarde lei, iar anul trecut efortul bugetar a fost de 13 miliarde lei, conform Digi24.
Întrucât în sectorul bugetar sunt angajaţi part time, s-a luat decizia ca ministerul de resort să încerce întregirea normei la 8 ore, să constate dacă unii din aceşti angajaţi pot să fie exceptaţi.In următoarea şedinţă de Guvern se va emite OUG şi se va rezolva, a spus Olguta Vaslescu.
Azi de la CES a venit o veste foarte proastă şi n-am reuşit să o înţelegem, deşi sindicatele au cerut în ultimele zile, mai ales Federaţia Spiru Haret, să găsim o modalitate de rezolvare şi imediat am întocmit OUG, iar azi CES nu a pus-o pe ordinea de zi. Şi reprezentanţi ai sindicatelor au votat să nu fie pe ordinea de zi. Mă face să mă gândesc foarte mult dacă aceşti reprezentaţi chiar îi reprezintă pe angajaţi.
Pentru a evita ca CAS să depăşească nivelul venitului, e necesară adoptarea acestei OUG. Se reglementează acordarea unei sume compensatorii care să menţină acelaşi salariu net din decembrie.
Pentru cei din privat, statul nu poate interveni în negocierea salariilor. E de menţionat că această măsură e în vigoare din septembrie 2017 şi până acum nimeni din privat nu a semnalat o scădere a salariului net. Aceste prevederi au făcut ca peste 185.000 de angajaţi să trească la contracte cu normă întreagă.
Vasilescu a acuzat existența actelor normative ce nu țineau cont de echilibrul bugetar, dar și diferențe uriașe între salariile încasate de aceleași categorii progesionale în funcție de ministerul în care activau.
"În ce privește salariile bugetarilor, aș vrea să fac niște precizări menite să înlăture confuzia dintre legea salarizării și modificările la Codul Fiscal privind transferul contribuțiilor. Legea salarizării a fost adoptată în iunie 2017, atuncând când s-a stabilit ca raportul între cel mai mic salariu și cel mai mare a fost stabilit 1 la 12, nivelul minim fiind reprezentat de salariu minim pe economie, iar cel maxim de salariul președintelui", a spus Olguţa Vasilescu, conform Digi24, adăugând că înainte raportul era 1 la 15, dar ajunsese în realitate chiar la 1 la 18. Conform acestuia, salariile marilor demnitari au scăzut cu sume până la 40%, astfel încât să se atingă acest raport.
"Abia in 2022 se va echilibra sistemul"
Ministrul Muncii sustine ca Legea Salarizarii a avut drept scop echilibrarea salariilor si ca "abia in 2022 se va echilibra sistemul", iar aceeasi functie si gradatie vor fi platite la fel.
"Din cauza acestor dezechilibre abia in 2022 se va echilibra sistemul in sensul ca aceeasi functie si gradatie sa fie platite la acelasi nivel. Bugetarii cu salarii de lux sunt oricum avantajati. In 2022, ceilalti ii vor ajunge din urma, iar bugetarii de lux coboara de anul acesta in grila de salarizare", a adaugat Voiculescu, ciata de ziare.com.
Ministrul a adaugat ca adevaratele cresteri salariale vor incepe din 2019, cand cei cu salarii mici vor avea cresteri mai mari, iar cei cu salarii mari vor stagna sau vor avea cresteri mici.
"In 2018, toti bugetarii au crestere de 25% pe brut cu exceptie cei care coboara direct in grila din 2022 si cei care au o crestere de 28,05%, adica cei din IT, cercetatorii, persoanele cu handicap si lucratorii sezonieri", a mai spus Olguta Vasilescu
Fara detalii despre OUG
"Pentru rezolvarea problemei angajatilor din IT din mediul privat exista o ordonanta de urgenta in lucru la Ministerul Finantelor", a declarat marti ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu, in conferinta de presa, citata de HotNews.
Ea nu a dat detalii despre continutul acestei OUG.
"In ce priveste salariatii din IT la stat, Ministerul Muncii a emis mai multe acte normative care sa vina in sprijinul angajatilor", a mai spus Vasilescu.
Sindicatele pregătesc procese și acțiuni de stradă
Preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, afirmă că între 30.000 şi 50.000 de angajaţi din sectorul public vor avea salarii nete reduse, în urma modificărilor legislative, în timp ce liderul Sindicatului Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP), Sebastian Oprescu, spune că sunt afectaţi 22.000 de funcţionari. BNS va deschide procese colective împotriva angajatorilor care „au abuzat de neştiinţa angajaţilor”, iar SNFP pregăteşte acţiuni de stradă, luând în calcul inclusiv declanşarea grevei generale.
Preşedintele BNS, Dumitru Costin, a declarat, marţi, congorm News.ro, că pe fondul legii salarizării şi al transferului contribuţiilor sociale de la angajator la angajat există între 30.000 şi 50.000 de bugetari care au pierdut din venituri începând din 1 ianuarie, iar mai mult de jumătate dintre salariaţii din mediul privat nu au obţinut creşterea brutului de la angajator şi au un venit net mai mic.
Dumitru Costin a spune că nimeni nu poate răspunde acum cu precizie câţi angajaţi au pierdut din venitul net, pentru că în sectorul bugetar nu toţi salariaţii şi-au încasat salariile pe luna ianuarie pentru a face o comparaţie cu cele din luna decembrie.
„Impactul real va fi clar în baza unor analize care vor fi finalizate undeva la jumătatea lunii martie, dar acum ştim că între 30.000 şi 50.000 de bugetari vor fi afectaţi”, a afirmat Dumitru Costin.
Liderul BNS a explicat că există trei acte normative care au condus la reducerea veniturilor nete, respectiv Legea 153 (legea salarizării pentru personalul bugetar), Ordonanţa 79, care vizează modificări la Codul fiscal şi Ordonanţa 82, care prevede transferul taxelor de la angajator la angajat, ultimele două afectând toată piaţa muncii.
„Legea 153 a venit de la bun început cu o anumită filozofie, cunoscută, aceea de a rescrie în totalitate grilele de salarizare din sectorul public, salariile care nu se încadrează în grilă fiind reduse automat. De asemenea, limita sporurilor pe ordonatorul de credit este de maximul 30 la sută. Un alt motiv care generează nemulţumiri este dat de nivelul de pregătire profesională a persoanelor responsabile cu reîncadrarea în noua grilă de salarizare, pentru că nu toţi au înţeles corect modelul de reîncadrare pe Legea 153. Unii poate au aplicat cu rea intenţie legea...”, a spus Costin.
Acesta a adăugat că pentru întreaga piaţă a muncii, Ordonanţa 79 prevede taxe şi impozite mărite, care au fost trecute la angajat.
„Dacă le cumulăm, suma taxelor şi impozitelor pe venit e de 45 la sută la venitul brut, pe când anul trecut era 32,05. Cu alte cuvinte, a crescut fiscalitatea pe muncă”, a spus Costin.
Referitor la Ordonanţa 82, prin care angajatorii trebuie să renegocieze cu angajaţii salariile brute, liderul BNS spune că ”este o cârpeală” care nu a fost discutată cu sindicatele.
„În momentul de faţă, dacă ne referim la sectorul privat, mai mult de jumătate dintre angajaţi au venitul net redus, pentru că nu le-au fost crescute salariile brute. Unii angajatori au venit cu soluţii de compensare, cum ar fi tichete de masă sau prime, dar salariul brut a rămas nemodificat”, a spus Costin.
BNS pregăteşte în acest moment „un demers de natură juridică”, pentru a acţiona în instanţă angajatorii „care au abuzat de neştiinţa angajaţilor, de prevederile abuzive ale Ordonanţei 79” şi va deschide procese colective, prin care îşi va reprezenta membrii de sindicate afiliate.
La rândul său, liderul SNFP, Sebastian Oprescu, a declarat pentru News.ro că 22.000 de funcţionari au salarii mai mici din ianuarie, cele mai mari pierderi - în medie 40% din salarii - fiind pentru angajaţii Ministerului de Externe.
„Creşterile salariale decise de Guvern nu acoperă majorarea taxelor trecute la angajaţi. Pierderile cele mai mari sunt în administraţie. În momentul de faţă nu avem o situaţie definitivă a angajaţilor care au pierdut din salariul net, dar estimăm că sunt 22.000 de funcţionari în această situaţie. La Ministerul de Externe sunt cele mai mari pierderi de venituri, în medie de 40 la sută. La celelalte ministere, pierderile sunt între 10 şi 30 la sută din net. Dacă ne referim la creşteri, trebuie să menţionăm că în mediul public cea mai mare creştere de net este de 2,5 la sută. În mediul privat, cei care nu au actele adiţionale încheiate au pierdut 22,5 la sută din net”, a declarat Oprescu.
Conform sursei citate, SNFP pregăteşte proteste de stradă, mergându-se până la greva generală.
„Încă suntem în evaluarea situaţiei juridice, evaluarea pierderilor, dar avem în vedere acţiuni care merg de la ieşiri în stradă la greva generală”, a spus Oprescu.
