Pe aceeași temă
Victor Ponta, premierul Romaniei, a aratat, intr-un raport prezentat la 5 ani de cand se afla la conducerea PSD, ca ar fi nevoie de o redefinire ideologica a partidului, tinand cont de esecul de la alegerile prezidentiale de anul trecut. Ponta mentioneaza ca PSD a folosit pana acum un model social-liberal inspirat din exemplul Partidului Laburist din Marea Britanie, din perioada lui Tony Blair. Raportul mai precizeaza ca PSD trebuie sa se reorienteze spre categorii electorale precum tinerii, profesionistii din servicii si persoanele marginalizate social, relateaza Hotnews.
CITITI cele mai importante informatii din Raportul lui Victor Ponta:
PSD a ramas un partid de stanga, dar a stiut sa se adapteze la realitatile din prezent, reusind sa imprime in viziunea sa politica o directie orientata deopotriva spre rezolvarea problemelor sociale si spre sustinere a politicilor de crestere economica si crearea de locuri de munca
Chiar daca, de multe ori, PSD a fost acuzat ca isi pierde esenta ideologica din cauza guvernarii si ca se concentreaza, fie prea mult pe masuri asistentiale, fie prea mult pe masuri de stimulare a mediului de afaceri si a cresterii economice (cu abordari de dreapta), in realitate, in acesti ani, PSD a reusit un echilibru bun intre masurile reparatorii (menite a corecta nedreptatile din guvernarile anterioare) si cele de stimulare a cresterii si a echitatii din societate.
Poate fi utila o redefinire ideologica, o clarificare a principiilor si obiectivelor noastre pentru societate, in vederea pregatirii cat mai bune a mesajului partidului pentru viitorul ciclu electoral
PSD a promis, mai mult ca oricand, un nou model economic – in care sa respingem austeritatea si sa avem un echilibru intre actiunile pentru cresterea economiei si crearea de locuri de munca si, respectiv, masurile de echitate sociala si de reparatie fata de nedreptatile facute de guvernele de dreapta. Acest model a fost adoptat – un model social-liberal, in care am facut mai putina politica si mai multa administratie. Guvernarea a fost alaturi de sectorul privat. S-a redus costul muncii. A fost sustinuta reindustrializarea si s-au promovat domenii cheie (precum IT). A crescut competitivitatea economica. S-a simplificat si scazut fiscalitatea. S-a relansat absorbtia de fonduri europene.
In privinta turului secund al alegerilor, capacitatea de a atrage voturi este mult mai contextuala, depinzand de multi factori, de la cei politici, pana la carisma candidatului. Din acest punct de vedere, dupa performantele obtinute de Ion Iliescu (7,39 mil. de voturi, in 1992), cea mai buna performanta ii apartine lui Victor Ponta (5,26 mil.), in ciuda infrangerii.
Se poate observa cum, din anii ’90 pana in prezent, geografia electorala a partidului a ramas neschimbata, cu mici variatii de la un moment electoral la altul. Practic, bazinul electoral al PSD a ramas mereu in Vechiul Regat (Moldova, Muntenia, Oltenia, partial Dobrogea).
Faptul ca votantii PSD au caracteristici demografice clare (si relativ constante in timp) dezvaluie in egala masura oportunitatile/ potentialul, dar si punctele slabe ale partidului. Aceasta stabilitate si consistenta in ceea ce priveste originea geografica a voturilor se suprapune schimbarilor inevitabile de natura economica si sociala survenite in ultimii 25 de ani.
Altfel spus, mentinerea partidului pe un trend ascendent impune adaptarea sa (structurala, valorica si comunicationala) la noile realitati ale societatii si mentinerea unei legaturi permanente cu electoratul propriu.
Sarcina stangii europene nu este neaparat de a raspunde actorilor precum Syriza sau Podemos, ci mai degraba de a defini un program clasic de aparare a statului social (net mai putin radical decat programe din anii ’60-’80 ale socialistilor ori social-democratilor europeni). Sarcina stangii europene este de a arata ca exista alternative la austeritate, ce pot raspunde cu succes provocarilor curente, precum si realitatilor economice ale prezentului. Or, oportunitatea pentru PSD este de a promova mai mult in cadrul UE virtutile modelului mixt urmat in ultimii trei ani, care a dus si la crestere economica, si la majorarea cheltuielilor sociale; avem un nivel ridicat al investitiilor si o sustinere ferma a masurilor de protectie sociala. Acest model permite combinarea beneficiilor cresterii economice cu cele ale dreptatii sociale.
In ciuda succeselor obtinute de formatiunile de stanga, realitatea electorala este ca formatiunile cuprinse in acest curent trebuie sa se adapteze unor procese socio-demografice ce au modificat realitatea societatilor europene. Pe de o parte, datorita cresterii sectorului tertiar, bazinul traditional al stangii – muncitorii industriali – este in scadere. Pe de alta parte, este evident ca stanga poate oferi raspunsuri pentru problemele grave cu care categorii sociale aprarent disparate – tinerii, profesionistii din servicii, persoanele marginalizate social – se confrunta. Sarcina cea mai importanta a stangii este de a explica faptul ca problemele cu care se confrunta diferite grupuri sociale sunt de fapt legate si ca solutia cea mai la indemana consta in reconstruirea statului social.
Contextul regional in care se gaseste Romania este unul care genereaza atat numeroase oportunitati, cat si riscuri, pe care orice guvernare responsabila trebuie sa le aiba in vedere. De departe, actiunile Rusiei reprezinta cea mai mare provocare la adresa securitatii regionale si, chiar a ordinii internationale. Ordinea postbelica si mai ales, cea post-Razboi Rece, s-a bazat pe afirmarea si mentinerea principiului suveranitatii. Existenta statelor suverane este unul dintre elementele fondatoare ale ordinii internationale, iar contestarea acestei norme ridica numeroase semne de intrebare cu privire la stabilitatea politica a Estului Europei. Totodata, ofensiva rusa pune sub semnul intrebarii atat politicile Uniunii pentru vecinatatea ei estica, precum si capacitatea ei de a actiona ca un factor pozitiv in democratizarea continentului.
