Pe aceeași temă
Participarea premierului Ungariei la ceremonia semnării contractului pentru construirea unui cablu submarin prin Marea Neagră care să lege sistemul energetic al Georgiei de cel românesc a fost anunțată de purtătorul său de cuvânt, Bertalan Havasi, citat de publicația Nepszava, preluată de G4Media.ro.
Potrivit informaţiilor, la eveniment vor participa preşedintele României, Klaus Iohannis, premierul georgian, Irakli Garibashvili, preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, şi preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Ideea construirii în Marea Neagră a unui cablu submarin Georgia-România care să interconecteze sistemele energetice din Caucazul de Sud cu cel al Europei continentale, menționată în mod repetat anul acesta de către ministrul Energiei de la București, Virgil Popescu, începe să prindă contur, după ce operatorul sistemului energetic național al Georgiei, JSC Georgian State Electrosystem (GSE), omologul Transelectricii din România, a demarat elaborarea unui studiu de fezabilitate.
Georgienii au obținut finanțare de la Banca Mondială și, în urma unei licitații internaționale, au semnat un contract în acest scop cu firma italiană de consultanță în inginerie energetică CESI SpA, care a și început demersurile de elaborare a studiului, transmițând deja un raport preliminar pe această temă către GSE.
Contractul, în valoare totală de aproape 2,5 milioane euro, prevede că studiul de fezabilitate ar urma să fie finalizat până la sfârșitul anului viitor. „Ca parte a studiului, GSE cooperează activ cu operatorul român de transport și sistem Transelectrica. Ministerul Economiei și Dezvoltării Sustenabile din Georgia derulează consultări periodice asupra proiectului cu ministerele relevante din România, Armenia și Azerbaijan, iar GSE – cu companiile energetice din țările menționate″, spune partea georgiană.
Proiectul cablului submarin este inclus în cel mai recent Plan de dezvoltare pe 10 ani a rețelei de transport de energie electrică din Georgia elaborat de GSE și ar putea fi introdus și în Planul similar al Transelectrica din România. „La categoria de proiecte care nu sunt incluse în Planul de dezvoltare, dar se vor putea include în funcție de confirmarea parcurgerii etapelor de decizie necesare la nivelul părților interesate, a fost introdus proiectul de cablu submarin România-Georgia″, precizează Transelectrica.
De asemenea, proiectul a fost inclus în proiecțiile de dezvoltare a rețelei sincrone a Europei continentale întocmite de Asociația Europene a Operatorilor de Sisteme de Transport al Electricității (European Network of Transmission System Operators for Electricity - ENTSO-E). Potrivit unei estimări preliminare a georgienilor, valoarea totală a investiției necesare pentru construirea cablului submarin ar putea depăși 2 miliarde de euro, iar punerea în funcțiune ar putea avea loc peste mai mult de 7 ani, la finalul anului 2029.
Cablul submarin din Marea Neagră, este proiectat la 500 kV în dublu circuit, și ar urma să aibă o lungime totală de 1.100 de kilometri (cin care 1.000 km submarin) și să conecteze stațiile electrice Anaklia din Georgia și Constanța Sud din România. Capacitatea preconizată de transfer de energie electrică a instalației va fi de 1.000 MW. Pentru realizarea proiectului, georgienii vor trebui să construiască și o stație electrică nouă de 500 kV și o linie în dublu circuit de 95 de kilometri care să o lege de una existentă. ″Cablul va fi echipat cu o conexiune digitală care va permite telecomunicații de înaltă calitate între România și Georgia″, potrivit celor de la GSE.
„Cablul va permite țărilor din Caucazul de Sud și României să profite de oportunități extinse de export-import și trading de energie electrică. Implementarea sa va contribui la întărirea securității energetice în Europa și Caucazul de Sud, asigurând posibilitatea de integrare a unor capacități noi de producție de energie din surse regenerabile. Proiectul strategic al cablului submarin ocupă un loc important pe agenda relațiilor dintre Georgia și Uniunea Europeană, precum și în cadrul cooperării dintre ENTSO-E și sistemul energetic georgian″, spune operatorul de transport și sistem al Georgiei, GSE.
G4Media a scris încă de duminică despre vizita lui Orban la București, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierul Georgiei, Irakli Garibashvili și președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev.
Discurs rasist al premierului Orban
Este prima vizită a premierului Viktor Orban la București după ce, în luna iulie a avut la Băile Tușnad un discurs rasist, criticat dur de președintele Klaus Iohannis.
Premierul Orbán a criticat la Băile Tușnad „amestecul” de rase europene și non-europene, într-un discurs care a atras imediat indignarea partidelor de opoziție și a politicienilor europeni. „Noi (n.r. maghiarii) nu suntem o rasă mixtă … și nu vrem să devenim o rasă mixtă”, a declarat Orbán. El a adăugat că țările în care se amestecă europeni și non-europeni nu mai sunt „națiuni”, a spus Orban. El a atacat de asemenea dur Uniunea Europeană.
În replică, președintele Klaus Iohannis a criticat declarațiile într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni: ”Este greșit, este o eroare majoră și este inadmisibil ca un înalt demnitar european să vină pe scenă publică cu un discurs construit pe teoria raselor, o teorie care a dus la cea mai teribilă catastrofă a secolului XX – la al doilea Război Mondial. Este o teorie de cea mai tristă amintire posibilă și nu poate fi acceptat în niciun fel ca un demnitar european să vină cu o astfel de teorie pentru ași motiva orice demersuri politice interne sau externe. Este la fel de regretabil că un înalt demnitar european vine pe scena publică cu un discurs cu tentă antieuropeană. Aceste lucruri sunt valabile, cele ce le-am spus, că este eronat, greșit și inacceptabil indiferent unde s-ar afla această scenă. Faptul că această scenă s-a aflat în Transilvania este o problemă pentru noi și reacțiile spațiului public au arătat că este o problemă pentru noi”.
