Pe aceeași temă
El susține că "statisticile arată că două treimi dintre români spun că ne îndreptăm într-o direcţie greşită, numai că pieţele publice nu se pot umple cu oameni statistici".
Într-o postare pe Facebook intitulată "cine ne sunt protestatarii?", Varujan Vosganian susține că în istoria recentă a protestelor din România apar noutăți, iar "pentru a fi în ton cu alte mișcări de stradă din Europa, protestele încearcă să capete motivații de natură economică".
El spune că primele rezultate s-au văzut: o participare firavă, lipsită de convingere și se întreabă retoric dacă putea fi, însă, altfel.
Vosganian analizează categoriile celor care ar putea ieşi la proteste - "susţinătorii revoltaţi ai unor revendicări de natură economică".
Vorbind despre cei aflați în căutarea unui loc de muncă, vicepreședintele ALDE spune că rata șomajului în România este în jur de 4%, una dintre cele mai scăzute din Europa, la jumătate față de șomajul din zona euro. "La noi ar protesta, mai degrabă, patronii care nu găsesc salariați decât salariații care nu găsesc patroni", este concluzia lui Vosganian.
Despre salariații bugetari, Vosganian spune că, cu excepția câtorva categorii restrânse, cărora noua legislație a salarizării le-a răpit unele drepturi, aceștia nu au motive de revoltă. "Dimpotrivă, leafa la stat devine, adesea, ispititoare chiar și pentru personalul din sectorul privat. Ba se mai aude că bugetarii vor primi, începând cu 2019, și două salarii minime pe an, ca indemnizație de hrană".
În opinia lui Varujan Vosganian, nici salariații cu venituri mici nu au motive de revoltă, ba, dimpotrivă, probabil că dintre toate categoriile salariale, cei din această categorie au cele mai mici motive de revoltă. "Salariul minim a crescut în ultimii doi ani de la 1250 lei în 2016 la 1900 în 2018. Începând cu 1 ianuarie 2019, salariul minim va urca la 2080 lei iar pentru alte categorii chiar mai mult: la 2350 (pentru cei cu studii superioare și vechime de un an) sau chiar la 3000 lei (pentru cei din construcții)".
Vosganian nu îi uită nici pe pensisonari, despre care spune, de asemenea, că nu au niciun motiv de nemulțumire, pentru că în ultimii ani pensiile au avut creșteri substanțiale.
Liderul ALDE mai spune că singurele categorii care rămân sunt patronii, managerii din sectorul privat și salariații din domeniul financiar-bancar ori din companiile străine, dar managerii nu au destul timp, iar salariații marilor corporații nu au destulă răbdare pentru a da consistență protestelor. "Cât despre patroni, ei utilizează alte mijloace de convingere a elitei politice decât statul în stradă".
"Așadar, când e vorba de motivații economice, cine ne sunt protestatarii? E drept, statisticile arată că două treimi dintre români spun că ne îndreptăm într-o direcție greșită. Numai că piețele publice nu se pot umple cu oameni statistici", este concluzia vicepreședintelui ALDE.
