Pe aceeași temă
La urma urmei, un proiect european construit pe baza unor tari care isi pun la comun suveranitatea nu poate supravietui daca membrii sai nu impartasesc aceleasi valori de baza, scrie analistul Simon Nixon intr-un editorial publicat pe site-ul Wall Street Journal.
Cu toate acestea, recentele evolutii au pus sub semnul intrebarii intelepciunea acestui pariu, iar Romania - care s-a alaturat UE in 2007 - a fost in ultima vreme in centrul atentiei.
Oficialii de la Bucuresti neaga orice sugestie ca incercarea de modificare a Codurilor Penale prin ordonanta 13 - care a declansat cele mai mari proteste de la inlaturarea dictaturii comuniste incoace - a fost o incalcare a valorilor europene.
Guvernul insista ca OUG 13 a vrut, de fapt, sa puna legislatia privind abuzul in serviciu in acord cu deciziile Curtii Constitutionale.
Insa putini din interiorul sau din afara Romaniei cred asta, scrie comentatorul politic. Implementarea deciziilor CCR este vitala: neclaritatea din prezent in ceea ce priveste abuzul in serviciu paralizeaza luarea unor hotarari la nivel de Guvern, iar asta afecteaza investitiile.
Scopul ascuns al Guvernului
Dar atat modul in care ordonanta a fost adoptata - la orele serii, fara consultare si fara avizele necesare, cat si continutul ei - care a mers mult mai departe decat ceruse CCR, i-au convins pe multi ca adevaratul scop al Guvernului era sa ii scape de raspunderea in fata Justitiei pe unii lideri ai PSD, printre care Liviu Dragnea, care risca sa mearga la inchisoare pentru abuz in serviciu.
Sub presiunea strazii si a Uniunii Europene, Guvernul de la Bucuresti a renuntat la planurile sale, ceea ce a dus la diminuarea crizei.
Au fost evenimentele din ultimele saptamani doar o denivelare in drumul transformarii Romaniei? Sau a fost o bifurcatie?, se intreaba Nixon in editorialul sau.
Cei mai optimisti argumenteaza ca amploarea protestelor e o dovada a faptului ca politica romaneasca s-a maturizat si ca societatea civila este puternica si bine organizata.
Se pare ca insusi Guvernul a fost luat prin surprindere de cat de puternica este dorinta oamenilor de a continua eforturile anticoruptie.
Coruptia ramane o problema serioasa. Insa Directia Nationala Anticoruptie a avut rezultate impresionante si a trimis la inchisoare fosti premieri, oficiali, politicieni si oameni de afaceri.
Mai mult, Romania pare pregatita pentru o lunga perioada de stabilitate politica si economica, ceea ce ar trebui sa ii linisteasca pe investitori si sa contribuie la transformarea tarii, sustine editorialistul Wall Street Journal.
Autoritatea Guvernului a avut, cu siguranta, de suferit, insa tot se bucura de sustinerea majoritatii, ceea ce ar trebui sa ii permita sa isi duca la bun sfarsit mandatul de patru ani. De asemenea, Executivul actual a mostenit si o situatie macroeconomica buna.
Trei riscuri pentru Romania
Chiar si asa, exista trei motive pentru care o schimbare de directie nu poate fi exclusa.
In primul rand, putini se indoiesc ca PSD, care isi are originile in Partidul Comunist, nu va incerca din nou sa isi scape liderii acuzati de coruptie de procese. Pana la urma, aceasta a fost a treia incercare din 2012 pana acum.
De asemenea, criticii sunt ingrijorati si de folosirea stirilor false de catre posturile care sustin Guvernul pentru a hartui partidele din Opozitie si pe protestatari, spunand ca acest fenomen este o dovada a faptului ca vechile obiceiuri politice mor greu.
In al doilea rand, stabilitatea economica nu poate fi luata de buna. Guvernul pune in aplicare un program populist, cu cresteri substantiale in sectorul public si cu reduceri de impozite. Astfel de masuri sunt de inteles, insa estimarile Executivului se bazeaza masiv pe o absorbtie rapida de fonduri europene, despre care criticii spun ca e prea optimista bazat pe experienta de pana acum.
Mai mult decat atat, Guvernul a taiat investitii si din zona de infrastructura. "In mod incredibil, inca nu exista o autostrada care sa lege Bucurestiul de granita Romaniei cu Europa de Vest", subliniaza autorul articolului.
Al treilea risc in ceea ce priveste transformarea Romaniei este extern. Eforturile Romaniei sa isi "europenizeze" economia si societatea fac parte dintr-un proiect vechi de aproape 150 de ani, cand Romania si-a castigat independenta fata de Imperiul Otoman. Este un proiect care s-a bazat pe o puternica asistenta externa si a fost motivat partial de o teama viscerala fata de Rusia, nascuta din experienta brutala a dominatiei rusesti.
Exista un consens in Romania ca o implozie a UE ar fi un dezastru pentru tara, care ar fi privata de cea mai puternica sursa de asistenta externa si ar fi din nou vulnerabila in fata presiunilor Rusiei.
Totusi, nimic nu ar alimenta mai mult flacarile euroscepticismului in UE decat un asalt continuu al Romaniei impotriva valorilor europene, conchide editorialistul Wall Street Journal.
