Pe aceeași temă
Acordul de incetare a focului in estul separatist al Ucrainei se confrunta cu acelasi obstacol ca si celelalte acorduri semnate intre Rusia si Kiev: cum ne asiguram ca Moscova va respecta intelegerea, scrie editorialistul Fareed Zakaria in cotidianul american Washington Post. Presedintele Vladimir Putin a anuntat, joi, ca negocierile ruso-ucrainene de la Minsk s-au incheiat cu o decizie de comun acord privind incetarea focului in estul tarii incepand de sambata noaptea. In plus, liderul de la Kremlin a vorbit si despre o retragere a armamanetului greu controlat de Moscova in estul separatist al Ucrainei.
“Ajutorul militar occidental pentru Ucraina nu ii sperie pe rusi”, scrie Zakaria, aratand ca liderii vestici incep sa ia in considerare asistenta militara pentru Kiev, “frustrati” de suportul pe care Moscova continua sa il dea separatistilor din estul tarii.
“Rusia pare sa profite la maximum din contra-ofensiva in estul separatist ucrainean, fapt ce poate mentine tara vecina in instabilitate si defensiva pe termen nedefinit, cu un cost scazut pentru Kremlin”, mai arata sursa citata.
Si, desi se confrunta cu dificultati economice majore, Moscova este capabila sa continue infiltrarile militare in estul Ucrainei. In definitiv, bugetul defensiv al Federatiei Ruse in 2014 a fost de 20 de ori mai mai mare decat al Kievului.
Concret, Kremlinul dispune de aproximativ 771.000 de militari active si alte doua milioane de rezervisti, la aceste cifre adaugandu-se si cele 8.000 de arme nucleare.
In definitiv, pentru un regim care a lansat doua incursiuni militare costisitoare in Cecenia – o regiune mult mai putin importanta decat Ucraina in imaginarul rusesc – pierderile de oameni si bani intr-o operatiune armata nu par sa reprezinte un mare obstacol pentru Kremlin.
“Ajutorul militar acordat Kievului ar alimenta curentul nationalist rusesc si i-ar permite lui Putin sa se proiecteze intr-o postura militara si sa clameze apararea,
Un acord privit cu reticenta
Negocierile de la Minsk s-au încheiat, joi, cu un acord de încetare a focului care urmează să intre în vigoare în noaptea de sâmbătă spre duminică. Acordul nu a fost primit insa cu multa incredere de SUA si NATO, tinand cont de istoria precedentelor intelegeri de pace legate de conflictul din Ucraina. In ciuda semnarii acordului, in ultimele 24 de ore, opt militari ucraineni si trei civili au fost ucisi de separatistii pro-rusi, iar Uniunea Europeana va impune luni noi sanctiuni Rusiei, din cauza atacului de la Mariupol.
Întâlnirea începută miercuri seară la Minsk, s-a încheiat joi dimineaţă, după 17 ore de negocieri strânse între cei patru participanţi – preşedinţii ucrainean, Petro Poroşenko, rus, Vladimir Putin, francez, François Hollande, şi cancelarul german, Angela Merkel –, care au anunţat un acord de pace, începând de duminică, 15 februarie, şi crearea unei zone demilitarizate extinse în Ucraina. În timpul negocierilor, 50 de tancuri au intrat din Rusia în Ucraina şi 9 civili au fost ucişi în atacurile separatiştilor.
Cancelarul german, Angela Merkel, avertiza ieri că persistă „mari obstacole”, preşedintele Hollande evoca „o speranţă serioasă, deşi totul nu este încă desăvârşit”, iar liderul rus, Vladimir Putin a cerut Kievului o reformă constituţională pentru respectarea drepturilor ruşilor din estul ţării. Iar preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a declarat ca Rusia impune condiţii „inacceptabile”.
Prevederile acordului de la Minsk: (conform Gandul)
1. Încetarea focului în estul Ucrainei va intra în vigoare duminică, 15 februarie, la ora 00.00 (ora Kievului).
2. Retragerea armamentului greu. Părţile au convenit asupra unei zone demilitarizate, de-a lungul liniei de front care era în vigoare în septembrie. OSCE va monitoriza această zonă care va avea o întindere cuprinsă între 50 şi 150 de kilometri, în funcţie de raza de acţiune a armelor. Retragerea se va încheia la 1 martie.
3. OSCE îşi va folosi dronele şi observatorii pe teren, precum şi imagini din satelit şi date radar pentru a se asigura că ambele părţi respectă acordul.
4. Kievul şi rebelii vor negocia termenii viitoarelor alegeri locale în zonele rebele, ceea ce îi va readuce în cadrul legal al Ucrainei. Kievul va adopta o legislaţie privind autoguvernarea care să fie acceptabilă pentru republicile autoproclamate.
5. Kievul va declara amnistie generală pentru rebeli.
6. Un schimb de prizonieri trebuie să aibă loc la cinci zile de la retragerea completă, respectiv în 19 zile dacă retragerea armamentului se va face în perioada maximă prevăzută de acord.
7. Convoaiele cu ajutor umanitar vor primi acces neîngrădit în zonele afectate de război. Va fi pus în funcţiune un mecanism internaţional de monitorizare.
8. Kievul va relua legăturile economice, plăţile sociale şi serviciile bancare în zonele separatiste, întrerupte anterior ca răspuns la alegerile organizate în republicile autoproclamate. Această prevedere este subiectul unor negocieri ulterioare.
9. După organizarea alegerilor locale în regiunile Doneţk şi Lugansk, Kievul va reinstaura controlul asupra graniţelor lor cu Rusia. Tranziţia ar putea dura, perioadă necesară unei reforme constituţionale cuprinzătoare în Ucraina.
10. Toate trupele străine, armamentul greu şi mercenarii vor fi retraşi din Ucraina. Grupările armate ilegale vor fi dezarmate, dar autorităţile locale din Doneţk şi Lugansk vor putea avea unităţi de miliţie legale.
11. Kievul va implementa o reformă constituţională cuprinzătoare până la sfârşitul anului, care va descentraliza sistemul politic ucrainean şi va oferi privilegii regiunilor Doneţk şi Lugansk. Privilegiile includ autodeterminare în privinţa limbii, libertatea de a numi procurori şi judecători şi stabilirea unor relaţii economice cu Rusia.
12. Observatorii OSCE la alegeri vor verifica dacă alegerile locale din republicile autoproclamate corespund standardelor internaţionale. Procedura exactă pentru alegeri este subiectul unor negocieri ulterioare.
13. Discuţiile în cadrul "grupului de contact" (format din liderii autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk, un reprezentant al OSCE, fostul preşedinte ucrainean Leonid Kucima şi ambasadorul rus în Ucraina) se vor intensifica în diverse moduri.
