Pe aceeași temă
Ciolacu a declarat că se duce la Bruxelles să obțină aprobarea pentru majorarea deficitului bugetar pe 2023 spre 5,5% și acceptarea programului de reformă fiscală care să ducă la reducerea deficitului în 2024.
„Avem nevoie de o excepţie de la regulile fiscale”, a declarat recent Marcel Ciolacu, pentru Financial Times, aducând ca argument cheltuielile pe care România le-a făcut pentru a ajuta Ucraina. În plus, susțin surse guvernamentale, premierul vrea și scăderea din deficit a cheltuielilor cu înzestrarea Armatei, fiind vorba de un 0,5% din PIB.
La pachet, vin și măsurile fiscale și din sistemul bugetar pe care Guvernul vrea să le ia pentru reducerea deficitului.
„Un aspect este reforma fiscală prevăzută în cererea de plată nr 4 din PNRR și altul este ce măsuri va lua România ca să închidă deficitul și să ne încadrăm într-un deficit rezonabil, asta înseamnă să ai o scădere de 0,5% față de deficitul de anul trecut, când a fost 6,2%. Mai mult, dacă nu luăm aceste măsuri și nu convenim cu Comisia Europeană, în Regulamentul european este clar precizat că vom primi o amendă de 0,5% din PIB. Și aici premierul va veni cu argumente în ceea ce privește aportul României și efectele asupra economiei României a războiului din Ucraina.”, au declarat joi surse guvernamentale.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi că își va asuma răspunderea pe măsurile fiscale agreate cu Comisia Europeană, dar că există semnale că și oficialii europeni vor recunoște eforturile financiare deosebite făcute de noi în acest an pentru susținerea Ucrainei și Republicii Moldova.
CE consideră măsurile fiscale prezentate sunt insuficiente
Înaintea vizitei lui Ciolacu la Bruxelles, miniștrii Finanțelor, Fondurilor Europene și Muncii au prezentat, la Bruxelles, măsurile fiscale care au fost agreate, dar considerate insuficiente.
„În următoarele zile vor continua discuțiile pe pachetul de măsuri de consolidare fiscal-bugetară, astfel încât Romania să ia rapid acele decizii care să sprijine Guvernul României în eforturile de ajunge să își atingă ținta deficitului bugetar. Adică în balanța cât producem/cât consumăm să nu ajungem și mai rău decât stăm deja. Comisia ne-a subliniat încă o dată necesitatea continuării discuțiilor privind reforma fiscală din cadrul #PNRR, care trebuie să se completeze prin pachetul de masuri fiscal-bugetar prezentat de noi. A apreciat eforturile realizate de Guvern și așteaptă în perioada următoare măsuri concrete în domeniul consolidării fiscal-bugetare, care să orienteze finanțele publice pe o traiectorie corectă în raport cu țintele de deficit asumate în anul 2021, prin discuțiile purtate cu structurile UE. Pentru că sistemul fiscal nu reușește să răspundă în mod adecvat provocărilor economice actuale. Măsurile de consolidare bugetară trebuie să garanteze corectarea pe termen lung a deficitului excesiv, vizând în același timp îmbunătățirea calității finanțelor publice și consolidarea potențialului de creștere a economiei”, a scris, pe Facebook, după întâlnirea de la Bruxelles, ministrul de Finanțe, Marcel Boloș.
Măsurile fiscale prevăzute în program:
Impozit pe venit pentru sectorul IT, pentru veniturile de peste 10.000 de lei.
majorarea accizelor la tutun, alcool și băuturile care conțin zahăr.
majorarea TVA-ului pentru activități turistice, concerte.
eliminarea voucherelor de vacanță pentru angajații care câștigă peste 10.000 de lei.
mașinile de lux de peste 75.000 de euro vor fi impozitate cu o taxă 0,3% din valoare totală a mașinii.
taxă de 0.3% pentru proprietățile de peste 500.000 de euro cu excepții: casele cumpărate pe credit unde se discută mai multe variante. Este în discuție să se elimine valoarea luată pe credit și să se impoziteze valoarea adusă de proprietar.
la PFA se plătește CASS ce depășește plafonul de 6, 12 și 24 de salarii. Plafoanele la CAS se mențin ca în prezent.
impozitul pe dividende crește de la 8%
taxa de 1% pentru cifra de afaceri pentru marile companii.
creșterea plafonului pentru microintreprinderi
angajații din construcții și agricultură vor plăti CASS.
creșterea redevențelor pentru anumite resurse naturale
desființarea a 200.000 de posturi neocupate din administrație centrală și locală
desființarea unor posturi de șefi de serviciu din administrația publică
