Ziua Nationala, intre acuzatiile reciproce ale liderilor politici si parada catre DNA

Dora Vulcan | 01.12.2016

Sarbatoarea Zilei Nationale din acest an surprinde clasa politica romaneasca inapta exact de aglutinarea unui mesaj comun care ar trebui sa caracterizeze un astfel de moment. Intre partia facuta de majoritatea liderilor politici la DNA, acuzatii reciproce aruncate cu maxima violenta - cu sacrificarea mult clamatei responsabilitati politice in interes national - si presiunea pe care o dau parlamentarele din 11 decembrie, clasa politica romaneasca pare prinsa in propria-i intepenire, incapabila exact de emiterea unui mesaj de unitate nationala. Cea pe care o sarbatoreste festivist de fiecare 1 decembrie, cu gandul la tarisoara si popor.

Pe aceeași temă

 

 

 

 

Drumurile catre DNA ale celor mai multi dintre liderii scenei politice, acuzatii reciproce despre intentia de a ”murdari” manifestatia oficiala, disculpari si acuzatii de diversiune cu agitatori infiltrati, anuntul facut de presedintele statului ca nu va invita la manifestarile oficiale persoane cu probleme penale si dubla masura in alegerea sau respingerea lor, victimizari si insulte – toate sunt menite a da imaginea unui spectacol deplorabil asupra presupusei unitati a clasei politice. Din randurile careia vor fi alesi cei care o vor conduce dupa parlamentarele din 11 decembrie.

 

 

In intregul ei, degringolada deprimanta de la nivelul clasei politice pare a fi o reprezentare la scara mai mica, dar fidela, a unei societati care inca bajbaie in drumul sau spre civilizatie si la 27 de ani de la renuntarea oficiala la modelul de convietuire, de organizare si de comunicare de tip comunist.

 

 

Anul acesta, presedintele Klaus Iohannis a decis sa nu-I invite la ceremoniile dedicate Zilei Nationale pe politicienii care au probleme penale. Vizati: fostul si actualul lider al PSD, Victor Ponta si Liviu Dragnea, si Calin Popescu Tariceanu – lider ALDE, partid desprins din PNL- partid sustinator al lui Klaus Iohannis si din randurile caruia provine.

 

 

Victima colaterala a fost si primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, care nu are probleme penale dar care este o voce foarte activa si stridenta a PSD, extrem de bine creditata in sondaje, asadar, locomotiva pentru imaginea PSD, care a speculat din plin postura de victima intorcand-o cu abilitate in favoarea sa si a partidului dupa ce a anuntat ca nu se va afla in tribuna oficiala ci va sta alaturi de popor si de ”oamenii obisnuiti”. Ea a fost invitata la parada militara, dar nu de Cotroceni ci de ministerul Apararii, cu voia Cotroceniului, asa cum a lasat sa se inteleaga Klaus Iohannis, lasand in subtext sa se inteleaga ca ar fi putut sa nu fie de acord. Asta, desi recunoaste implicarea primaritei excesiv de vocale in finalizarea, relativa, a lucrarilor la Arcul de Triumf – simbol al sarbatorii nationale si centru de rezistenta al oricarei ceremonii de Ziua Nationala.

 

 

 

După ce hotărârea de la Cotroceni i-a supărat pe unii dintre politicieni, preşedintele Klaus Iohannis a reluat, marţi, anunțul legat de decizia de a nu-i invita pe cei care au avut sau au probleme cu justiția, spunând că de Ziua Naţională trebuie date semnale puternice că la vârful statului se promovează curăţenia în politică.

 

 

Iohannis a mai adăugat, invocand cutuma europeana, că nevinovăţia este un principiu pe care cu toţii îl respectăm, dar că politicienii care au probleme cu justiţia, vinovaţi sau nu, trebuie să facă un pas înapoi până îşi rezolvă aceste probleme.

 

 

 

„Este Ziua Naţională, o zi dedicată unor manifestări foarte vizibile, care vor să sublinieze caracterul statului român de stat unitar, de stat de drept, de stat european, de stat membru NATO. Noi, prin manifestările de 1 Decembrie, nu dorim doar să omagiem trecutul, ci şi să creionăm viitorul României. Viitorul României se bazează pe respectarea valorilor Uniunii Europene, pe valorile NATO şi toate acestea au un punct comun foarte puternic: statul de drept. Şi atunci, cred că este bine să dăm semnale puternice, lesne de înţeles, şi de cetăţeanul simplu, şi de diplomatul titrat, că de la vârful statului se promovează curăţenia politică”, a spus marți președintele.

 

 

 

Iohannis a mai precizat că „această nevinovăţie este un principiu pe care cu toţii îl respectăm, dar politicienii care au probleme cu justiţia, vinovaţi sau nu, fac un pas înapoi până îşi rezolvă problemele”, iar „la vârful politicii” acţionează şi alte criterii decât cel privind prezumpţia de nevinovăţie.

 

 

 

Declaratia sa a fost apoi repetata strident si obsesiv, in alte formulari cu nuante acuzatoare, care nu au nimic cu spiritul unitatii nationale – sarbatorite de 1 Decembrie – si de liderul PNL, Alina Gorghiu.

 

 

"Ziua de 1 Decembrie nu poate fi una care să-i sărbătorească pe cei corupți, ori pe cei care nu au integritate (...) De Ziua Națională avem obligația foarte clară să-i cinstim pe eroi și pe cei care au făcut Marea Unire, nu să dăm atenție celor care au probleme cu legea”, a spus Alina Gorghiu.

 

 

 

Gestul presedintelui a data apa la moara PSD, partidul creditat cu cele mai mari procente la parlamentarele din 11 decembrie

 

 

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost printre primii care au reacționat. Acesta a spus amenintator ca preşedintele Klaus Iohannis „a făcut o greşeală uriaşă” și că cine l-a sfătuit să o facă, a confundat politica cu naţiunea.

 

 

„1 Decembrie nu e nici ziua lui Iohannis, nici a lui Cioloş, nici a PNL, nici a USR. Este sărbătoarea conştiinţei naţionale. Orice român are dreptul şi trebuie să se bucure de Ziua Naţională a României. Aici nu se pot pune restricţii. Cine l-a sfătuit să facă această mişcare greşită nu ştiu, dar asta e”, a spus Dragnea.

 

 

 

Reacția copreşedintelelui ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a fost una evazivă si facuta intr-un registru care duce subiectul in derizoriu pentru a minimaliza impactul situatiei sale. Acesta a refuzat să răspundă la orice întrebare legată de interdicţia de a participa la parada de 1 Decembrie şi la recepţia de la Palatul Cotroceni.

 

 

 

„Să nu mă întrebaţi de 1 Decembrie şi de Iohannis, că nu vă răspund nimic. Pe cuvânt de onoare, nimic nu vă răspund. Nu vă răspund nimicuţ, nimicuţ. Nimic în plus. Dacă vreţi, discutăm despre educaţie. Am fost la un curs de media training şi ne-au învăţat cum să ne comportăm la capcanele pe care ni le întindeţi. Astăzi suntem prea proaspeţi, cu cunoştinţele bine aşezate. Mai încercaţi peste o săptămână, că s-ar putea să mai uităm din ce ne-au predat instructorii”, a spus Tăriceanu.

 

 

Nici fostul premier, actual deputat PSD, Victor Ponta nu s-a abținut de la comentarii, profitand de ocazie pentru a se victimiza, afirmand ca de la caderea guvernului pe care l-a condus nu a primit nicio invitaţie la evenimentele organizate de Preşedinţie sau de Guvern.

 

 

„Din noiembrie 2015, nu am primit niciodată vreo invitaţie la un eveniment organizat de Preşedinţie sau de Guvern. Ziua Naţională nu ar trebui să fie a lui iohannis şi a lui Cioloş, dar ei cu ei, noi cu noi. Nu a sărbătorit niciodată Ziua Naţională, cât a fost primar, nu participa la nicio manifestare, pentru că nu e ziua lui naţională”, a spus Ponta.

 

 

Desi a primit ambele invitatii din partea sefului statului, preşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul Florin Iordache, le-a declinat. Acesta a declarat, miercuri, că a fost invitat la manifestările de la Bucureşti dedicate Zilei Naţionale, însă a decis că e „mai important” să fie la Alba Iulia de 1 Decembrie. Iordache a mai spus că, în opinia sa, în această zi factori de decizie, Preşedinţie, preşedinţi de Camere, ar fi trebuit „să fie aici, şi nu la Bucureşti” şi adăugând că „măcar de Ziua Naţională” să treacă toţi peste „orgoliile personale”.

 

 

 

 

Cine va fi anul acesta in tribuna oficiala, ce figuri politice vor lipsi fata de 2015 si de ce

 

 

 

În 2015, la parada de Ziua Națională, alături de președintele Klaus Iohannis stăteau, în față, premierul Dacian Cioloș, ministrul Apărării, Mihnea Motoc, fostul președintele al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, președintele Senatului și liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, liderul PSD, Liviu Dragnea, liderul PNL, Alina Gorghiu, împreună cu fostul ei coleg, Vasile Blaga, și consilierul prezidențial, Dan Mihalache.

 

 

Anul acesta, configuratia s-a schimbat. Si cu sprijinul substantial al DNA.

 

 

 

Liderul PSD Liviu Dragnea este trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu dupa ce a transformat consiliul judetean in tarla personala de care a dispus in interesul PSD. El mai este condamnat definitiv la închisoare cu suspendare dupa frauda la referendumul din 2012 impotriva presedintelui Basescu.

 

 

 

Călin Popescu Tăriceanu este si el trimis în judecată de DNA pentru mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului în dosarul privind retrocedarea ilegală a unei suprafețe din Pădurea Snagov și a Fermei Băneasa.

 

 

 

Vasile Blaga a demisionat de la conducerea bicefala a PNL dupa ce a fost trimis în judecată pentru o mită de 700.000 de euro.

 

 

 

Valeriu Zgonea, debarcat din PSD de Liviu Dragnea dupa ce i-a cerut sa faca un pas inapoi dupa condamnarea sa penala, a fost revocat apoi de partid din funcția de președinte al Camerei Deputaților. Cum Zgonea nu mai deține funcția, iar actualul șef al deputaților, Florin Iordache preferă să meargă la Alba Iulia, locul președintelui Camerei Deputaților de lângă președintele Klaus Iohannis rămâne liber.

 

 

 

Iohannis va mai rămâne, probabil, doar cu premierul Dacian Cioloș - care are o problema cu tentativele obsesive de confiscare electorala a imaginii sale de catre liderul PNL Alina Gorghiu, facute de Gorghiu cu imputarea infantila (dar grosolana, cu ignorarea exact a mesajului transmis de premier ca nu da cecuri in alb niciunui partid fara o discutie pe programe de substanta) ca si PNL l-a sustinut neconditionat la guvernare -, cu ministrul Apărării, Mihnea Motoc, și, desigur, cu liderul PNL, Alina Gorghiu. Pe care cei mai multi o percep ca pe un executant fidel al presedintelui Iohannis, caruia i-ar datora inclusiv mentinerea la conducerea PNL.

 

 

 

Dan Mihalache, eliberat din functia de consilier prezidential, caruia nimeni nu-I va duce dorul el fiind asimilat mai degraba PSD dupa ani in care i-a consiliat liderii si a detinut functii obtinute astfel in partid, si-a implinit visul de parvenire intr-o cariera politica in diplomatie, fiind numit ambasador al României la Londra.

 

 

 

 

Fostul ministrul de Interne Petre Toba va lipsi si el dupa ce DNA a început impotriva sa urmărirea penală pentru favorizarea făptuitorului pentru că a refuzat să declasifice normative cu privire la ancheta împotriva conducerii DIPI.

 

 

 

Și Mihai Răzvan Ungureanu va lipsi din tribuna în care se vor afla conducătorii statului, după ce, în urmă cu aproape trei luni, și-a dat demisia de la conducerea Serviciului de Informaţii Externe in conditii nici acum elucidate, anuntul demisiei sale nefiind facut de Cotroceni ci de seful comisiei de control al SIE din Parlament.

 

 

 

Va fi prezent, probabil, Eduard Hellving, care a rămas în funcția de director al Serviciului Român de Informații, apropiat al presedntelui.

 

 

 

La parada de anul acesta va fi, insa, prezent fostul președinte al tarii și actualul lider al PMP, Traian Băsescu, care a confirmat că va merge și la recepţia de la Palatul Cotroceni, organizată cu ocazia Zilei Naţionale. Traian Băsescu va sta, probabil, alături de ceilalți foști președinți: Emil Constantinescu și Ion Iliescu. Si Basescu si Iliescu sunt urmariti penal. Pentru ei, ca fosti sefi de stat, s-a facut o exceptie prin invitarea lor la ceremonii.

 

 

 

Parada militară organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României de anul acesta va avea loc la Piața Arcul de Triumf din Capitală și va începe la ora 11:00. La parada de 1 Decembrie vor participa peste 3.000 de militari români cu peste 300 de mijloace tehnice, din care circa 50 de avioane, precum şi militari din mai multe ţări aliate.

 

 

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22