De același autor
Dacă una dintre tradițiile politicii românești este conflictul dintre președinte și premier, a doua este cearta între partidele oricărei coaliții unde câte un neînțărcat (precum Grindeanu) amenință că pleacă la mama acasă. Și între N. Dan și Bolojan s-a semnalat o răceală. Sigur, nu atât de acută ca între Piedone (fost șef ANPC anchetat pentru controale cu dedicație) și soția sa care l-a amenințat mai rău ca DNA: „Mă, râsul lumii, te otrăvesc cu mâna mea”. Or, nimic nu e întâmplător. Și cu atât mai puțin „întâmplarea” (cum i-a zis Tucă) victoriei lui Georgescu în noiembrie. NATO, UE, UK au confirmat implicarea Rusiei în destabilizarea UE inclusiv prin alegerile din România - unde silueta lui Putin se reflecta în toate zicerile lui Georgescu și Simion. Acum însă Simion a avut ghinion: primul pachet guvernamental de măsuri (cu TVA mărit) pe care l-a contestat la CCR a fost declarat constituțional. Dezamăgit, Simion și-a îndemnat suporterii să protesteze cât mai des dar fără el care va apărea după ce „țara va exploda”. Când haosul va fi gata va veni rapid și tata. Dând exemplu de austeritate proprie, Bolojan a tăiat masa de după ședința de guvern (un fel de afterschool) - că și miniștrii sunt mereu flămânzi în timp ce noi suntem sătui până în gât. Cum în pachetul 2 înghețau investițiile locale neîncepute sau parțial realizate, PSD a impus amânarea pachetului și continuarea tuturor investițiilor, dovedind că „nu e preșul coaliției”. Mă rog, PSD ne-a dus cu preșul decenii întregi iar baronii sindicali i-au ținut isonul. D. Costin (BNS) a zis că „statul e un golan cu două amante, Ucraina și Moldova”. Oho, oho, gând la gând cu Putin! Rușine, baroane! Hossu (ALFA) pretinde că „suntem împinși spre grevă generală să cerem demisia Guvernului”. Și cine vă împinge? Filiera rusească? Din ce se vede, toți iubesc reforma dar nimeni nu o vrea. Mai ales că reformatorii clamează competența și promovează indecența: Ioana Răduca, tovarășa de pahar și de dialog obscen a ministrului Moșteanu, căruia îi mărturisea „că nimic nu-i mai bun decât amorul în fiecare zi”, fu promovată la Ministerul Economiei unde e așteptată să dea tot ce-i mai bun. În fiecare zi. Și cum să crezi în reformiști ca vicepremierul Anastasiu care după ce a dat unei inspectoare ANAF mită (8 ani) pentru a-i proteja firma, a denunțat-o băgând-o la pușcărie. Mituitor și mitoman, Anastasiu a mințit că n-a fost martor denunțător în respectivul caz. „Să plece!” a cerut Nicușor. Și Anastasiu a plecat. Adio. E adevărat însă că e greu de găsit personaje curate într-un mediu nemăturat de decenii. Iar cu o clasă politică nereformată, cu sindicate ostile, cu contracte de muncă blindate care te împiedică să dai afară pe cineva oricât de incompetent ar fi, igienizarea anunțată (așteptată) are șanse minime. Poftim, fă reformă dacă ai cu cine! Dar cum nimic nu e mai bun decât protestul în fiecare zi, nea Ilie, protestatarul apei de la Lungulețu, a venit și la protestul AUR dar și la protestul susținătorilor lui Georgescu cu care s-a îmbrățișat șoptindu-și ceva la ureche. Ceva despre lipsa apei, probabil. Ar trebui să-și facă și un partid APA (Agenția Patrioților Adevărați) și se rezolvă problema. Cu AUR, POT cumpără orice. Chiar și „epoca de aur”. Potrivit INSCOP, 66% dintre români îl consideră pe Ceaușescu un lider bun, iar 48% cred că se trăia mai bine în comunism. Pesemne le plăcea să se scoale cu noaptea în cap ca să apuce lapte sau o pungă cu carne, să-și ia o dată pe lună, pe tabel, rația de alimente, să ia pâine cu buletinul, să nu iasă din țară și să nu crâcnească. Oare ne-am câștigat libertatea ca să ne pierdem luciditatea? Deși „îngrijorat” de sondaj, Nicușor ne-a sfătuit „să ne păstrăm optimismul și speranța”. Dar cum naiba să păstrăm ce n-avem?