Agricultorii produc, dar nu stiu sa vanda

Dacian Ciolos, Ministrul Agriculturii | 24.01.2008

Pe aceeași temă

Nu a fost activata clauza de salvgardare in decembrie pe agricultura, ceea ce in parte, indiscutabil, e si meritul dvs. Comisia Europeana spunea in comunicat ca va continua sa monitorizeze indeaproape situatia si va efectua o serie de controale in Romania, la inceputul anului 2008. Sunteti pregatiti pentru aceste controale, si-a facut Ministerul Agriculturii temele?

 Pentru noi ca stat membru, principalul obiectiv este sa ne pregatim din punct de vedere administrativ, institutional, ca sa fim in masura sa facem plata subventiei in agricultura. Acesta e rolul Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA). Noi am spus ca ne pregatim sa dam drumul la plati, undeva in luna februarie, dupa ce se termina activitatea de control in teren. Colegii de la Agentia de Plati spun ca acum softul care a fost in discutie atunci, asa cum functioneaza el, are performanta ca sa asigure o plata corecta catre agricultori. Din acest punct de vedere, consider ca suntem pregatiti pentru orice control. Sigur, se pot face anumite observatii, dar eu cred ca, asa cum stau lucrurile acum, nu vor fi observatii care sa readuca in discutie problema aplicarii clauzei.

 

Agricultorii nu se bazeaza doar pe subventia de la UE

 

Trebuie sa reamintim ca plata subventiilor in agricultura ar fi trebuit sa inceapa la 1 decembrie. E vorba de 440 de milioane de euro pe anul 2007, pentru o suprafata de referinta de 8,7 milioane de ha. Cat primesc cultivatorii pentru un hectar?

Noi stabilisem initial o suma de 50,5 euro/ha. Suprafata pentru care au fost depuse cereri pentru subventie a fost de peste 9 milioane de ha. Si de asta a trebuit sa intarziem plata subventiei pana la finalizarea activitatii de control in teren, pentru ca, dat fiind faptul ca suprafata ceruta la subventie a fost mai mare decat suprafata de referinta, a trebuit si trebuie inca sa stabilim care e suprafata eligibila. Asta se poate stabili dupa ce terminam activitatea de control in teren, ca sa putem calcula cat mai aproape de realitate suprafata eligibila, care poate sa fie mai mare decat suprafata de referinta, dar mai mica decat s-a cerut - si cu siguranta asa va fi - si atunci sa calculam exact suma care va fi platita la hectar.

Dar pentru un taran acestea sunt date tehnice. Pe el il intereseaza banii pentru a-i utiliza in campania de primavara. Puteti sa garantati ca, in momentul inceperii campaniei de primavara, la tarani va ajunge aceasta suma?

La producatorul agricol, mai exact, pentru ca subventiile se adreseaza celor care cultiva terenul, nu neaparat proprietarul, poate sa fie si arendasul. Vreau sa spun ca, si din cauza secetei de anul trecut, dar si pentru ca a existat aceasta intarziere in plata subventiei europene in 2007, s-a luat decizia in toamna trecuta de a se plati o subventie care nu era prevazuta initial pentru toti cei care au cultivate terenurile in toamna, subventie destul de consistenta, de peste 100 de euro la ha. In mare parte, agricultorii au avut sprijinul financiar care sa-i ajute in realizarea unei parti a culturilor.

Vreti sa spuneti ca agricultorul roman nu pune baza pe banii care vin de la UE?

 Vreau sa spun ca nu pune baza numai pe aceasta subventie sau ca el a fost deja sprijinit inca de anul trecut, din toamna. Dar sigur ca banii pe care i-a primit s-au dus pentru cultura din toamna, iar pentru cultura de primavara am spus ca noi sa facem in asa fel incat sa incepem plata inainte de campania de primavara. Aceasta subventie acopera doar o parte din costurile de productie. Omul gospodar nu se bazeaza cu siguranta numai pe aceasta subventie, dar aceasta subventie conteaza mult. Tocmai de asta am cerut APIA sa pregateasca dispozitivul de declansare a platilor. Deci, in mod normal, spre sfarsitul acestei luni, activitatea de control ar trebui sa fie finalizata sau sa fie suficient de avansata ca sa se poata calcula exact aceasta suma definitiva care va fi platita la hectar, ca sa porneasca la inceputul lui februarie autorizarea platilor, iar la sfarsitul lui februarie sa se inceapa plata. Le-am cerut sa vina cu o planificare pe cat posibil a zonelor din tara in care se incepe prioritar plata, care sa tina cont si de zonele in care se incepe intrarea in teren pentru infiintarea culturilor.

Cand apreciati ca se va incheia aceasta plata?

Mi-e greu sa fiu foarte precis aici, pentru ca sunt mai multi factori. Dar cu siguranta va dura intre doua saptamani sau una-doua luni.

Risca sa ramana fara bani in campania agricola de primavara.

 Depinde si cum va evolua timpul, dar repet, eu sper ca agricultorii nu se vor baza numai pe subventie atunci cand isi infiinteaza culturile. Pe de alta parte, noi discutam acum formule de sprijin platite din bugetul de stat. Vom veni cu Legea creditului agricol. Nu e vorba de agricultorul foarte mic, care are 1-2 ha, dar pentru agricultorii mijlocii sau mai mari, ei au posibilitatea sa ia un credit de campanie, care sa fie subventionat de stat, care sa-i ajute sa acopere anumite cheltuieli acum, in perioada de realizare a culturilor, credit pe care sa-l ramburseze in cateva luni, la recolta. O parte din costurile pentru aceste credite sunt acoperite din bugetul de stat. Deci avem diferite mecanisme prin care incercam sa-i sprijinim pe agricultori in realizarea campaniei de primavara. Suntem acum in discutie cu Ministerul Finantelor, pentru ca sa venim si cu o subventie asa cum a fost anii trecuti, un sprijin financiar pentru a acoperi o parte din costurile cu motorina, care reprezinta o parte importanta din costul de productie privind infiintarea culturii. De aceea va spuneam ca nu e vorba doar de subventie, atunci cand un agricultor se gandeste la modul cum isi acopera financiar infiintarea culturilor de primavara.

Acest subiect a starnit mare emotie in Polonia sau in alte tari care au intrat la 1 mai 2004 in UE si, totusi, in Romania n-am vazut tarani protestand in fata Ministerului Agriculturii pentru ca nu s-au platit acele subventii.

Pana la 1 ianuarie 2007, noi puteam sa decidem la nivel de guvern sa dam plata subventiei in doua-trei transe, sa acoperim cu nivelul subventiei respective diferite perioade din an. Ei bine, acum nu s-a putut. Si asa s-a intamplat si in Polonia. Atunci cand anul agricol incepe in vara si se termina in vara in anul urmator, iar din punct de vedere financiar ai un an financiar in care nu primesti niciun sprijin, sigur ca e putin delicat, pana intri intr-un nou ritm. De-asta probabil ca in Polonia si Ungaria a fost o presiune foarte mare. In plus, acolo au avut probleme mai mari decat am avut noi cu Agentiile de Plati. A fost si acolo o parte din sistemul informatic care nu a functionat, activitatea din teren a fost subestimata atunci cand s-a inceput controlul si au trebuit si ei sa faca control suplimentar si de asta s-a intarziat plata. Noi, si din cauza secetei, am luat anul trecut decizia sa acordam acel sprijin financiar care l-a salvat in parte pe agricultor din punct de vedere financiar, pentru ca a avut o resursa financiara care i-a permis sa nu intrerupa ciclul de cultura si sa acopere o parte din cheltuieli. Pe de alta parte, la noi, micii producatori care au cerut si subventii pe terenurile agricole au si animale. A fost un an dificil pentru animale, dar totusi, de anul trecut din toamna, e drept ca spre sfarsitul toamnei, noi am platit subventia pe cap de animal. Plata a fost finalizata acum. Si atunci, lucrurile se compenseaza pe undeva.

Fostul ministru al Agriculturii Ilie Sarbu va acuza pe dvs. personal ca sunteti vinovat pentru intarzierile infiintarii Agentiilor de Plati, spunand ca in minister dvs. ati gestionat aceasta problema.

Cu d-l Ilie Sarbu am o relatie profesionala buna in momentul de fata si colaboram suficient de bine in parlament pentru ca ministerul sa-si poata sustine proiectele de acte normative care sunt justificate. Nu vreau sa comentez mai mult aceasta afirmatie care a fost facuta inainte ca noi sa discutam pe tema a ceea ce se intampla in minister.

 

Inregistrarea si intabularea terenurilor

 

De ce a mers atat de greu masuratoarea si intabularea terenurilor agricole? Vorbim de multi ani despre lucrurile astea.

 Daca vorbim de intabulare, intrebarea ar trebui pusa la Ministerul de Interne si al Reformei Administrative, Agentia Nationala de Cadastru.

De ce nu reusiti sa treceti cadastrul la Agricultura?

 Nu vreau sa provoc discutii inutile de genul asta prin presa. Cred ca ar fi mult mai util sa puneti intrebarea la MIRA sau presedintelui director general al Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara (ANCPI). Din punctul nostru de vedere, activitatea Agentiei de Cadastru e foarte importanta pentru agricultura. Sigur ca ANCPI nu se ocupa numai de terenuri agricole, ci de cadastrul general al Romaniei. Dar noi consideram ca un volum mare din activitatea ANCPI vizeaza totusi terenurile agricole si ca rapiditatea cu care se desfasoara intabularea terenurilor si inscrierea lor in Cartea Funciara inseamna, de fapt, clarificarea pe teren a suprafetelor care sunt trecute in titlurile de proprietate, pentru ca ceea ce e trecut intr-un document sa aiba si corespondenta clara pe teren, abia dupa aceea putem vorbi despre o piata funciara fluida si abia dupa etapa asta putem vorbi de anumite masuri de comasare a terenurilor. Inainte de a comasa terenuri, trebuie sa stii ce terenuri comasezi, de unde pana unde.

Dar care sunt argumentele dvs. de nu reusiti sa-i convingeti?

 Decizia trebuie luata in alta parte, nu la Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR). Eu n-am spus niciodata ca solutia este neaparat ca Agentia de Cadastru sa fie la MAPDR sau la alt minister. Trebuie gasite solutii pentru a grabi acest proces de inregistrare, intabulare, punere in posesie si apoi de inregistrare in Cartea Funciara. Toate aceste instrumente sunt acum la MIRA, pentru ca punerea in posesie este supravegheata de prefecturi, care sunt coordonate de MIRA. Realizarea cadastrului agricol, la fel ca si a cadastrului general, e in responsabilitatea Cadastrului, care e tot la MIRA, deci, din pacate, nu avem parghiile.

 In cazul in care Comisia descopera cumva ca s-au facut plati pentru terenuri care sunt mari doar pe hartie, dar in realitate nu au dimensiunile respective, nu risca Romania sa-i fie blocate fondurile europene?

Aici trebuie sa facem diferenta intre masurarea terenurilor care sunt in proprietatea cuiva si masurarea terenurilor care sunt cultivate de cineva. Atunci cand a depus cererea de subventie producatorul agricol, si nu proprietarul, a declarat ca el cultiva o anumita suprafata. Pe noi, la Agentia de Plati, nu ne intereseaza cine e proprietarul, ci persoana care cultiva. Problema noastra este atunci cand constatam ca suprafata care exista pe teren e diferita de cea declarata de fermier. Atunci masuram terenul respectiv in prezenta fermierului sau a celui care cultiva terenul, constatam ca el este mai mic si se corecteaza suprafata respectiva. Repet, nu e nevoie de documente, de titlu de proprietate sau de punere in posesie pentru producatorul agricol pentru ca el sa poata cere subventia.

In cazul in care sunt descoperite supradeclarari de terenuri, exista riscul ca de la Bruxelles sa fie blocati banii?

 Nu sa fie blocati banii. Exista posibilitatea pe care o are Comisia pentru orice stat membru, nu doar pentru Romania, si de care uzeaza de fapt de ani buni, ca, dupa ce se incheie procesul de plata a subventiilor, dupa ce se face autorizarea conturilor de catre organismul de certificare a conturilor, care la noi este o institutie pe nume Curtea de Conturi a Romaniei, documentul respectiv e trimis la Bruxelles, se mai face un audit din partea Comisiei Europene care vine sa verifice cum s-a facut plata si, daca atunci se constata anumite inadvertente - prin anumite masurari prin sondaj pe care le fac sau din anumite documente reiese ca s-au facut plati pe anumite suprafete care nu aveau dreptul sau care nu existau -, atunci Comisia poate sa ceara o corectie financiara. Adica pentru suma respectiva pe care statul membru a platit-o, Comisia sa spuna: din suma asta, 1-2-3% sau cat considera Comisia, in functie de gradul de eroare pe care l-a constatat, statul membru ramburseaza Comisiei. Acest lucru s-a intamplat si se intampla, daca va uitati, si altor state membre, pentru ca, oricat ai vrea sa fii de precis, ai anumite erori. Si noi, conform reglementarilor comunitare, facem control prin sondaj. Nu poti sa controlezi pe teren toate parcelele la 1.300.000 de oameni. Daca sistemul informatic e suficient de performant, prin controlul administrativ, deci confruntand baza de date a parcelelor pe care o ai, facuta prin fotografia din avion, si baza de date pe care ti-o constitui pe baza declaratiilor fermierilor, poti sa identifici anumite inadvertente fara sa te duci pe teren. Si atunci, chemi fermierul respectiv sa-ti clarifice declaratia, iar daca el nu recunoaste ca e o inadvertenta, mergi si masori pe teren. Iar daca recunoaste si spune: eu in document aveam altceva, dar ai dreptate, am mai putin pe teren si-mi revizuiesc cererea, atunci suprafata respectiva o scazi din dreptul de plata si faci plata pentru suprafata pentru care are dreptul. De asta s-a intarziat atat plata si de asta spuneam ca e vorba de doua controale care se fac: un control administrativ, care se face pentru toate cererile si care inseamna o confruntare intre baza de date pe care o are Agentia, cu suprafetele, si informatiile pe care le da agricultorul atunci cand depune cererea si, prin sondaj, pentru 5-10% din numarul total de cereri, pe baza unui esantion realizat tot de un soft care ia in considerare factori de risc, se face un control si pe teren. Dar eliminarea riscului, suta la suta, e imposibila, nu numai in Romania, ci peste tot.

 

Finantam toate sectoarele agricole

 

Care au fost observatiile Comisiei Europene la programul national de dezvoltare rurala?

Au fost partial observatii de fond, care au fost corectate imediat sau imbunatatite si care s-au referit la o mai buna corelare intre partea de analiza a spatiului rural romanesc si stabilirea obiectivelor si prioritatilor pe diferitele masuri de finantare pe care noi le-am inclus in program, dar acestea au fost rezolvate destul de rapid, pentru ca sunt si chestii de interpretare intre diferiti experti, si apoi au fost diferite observatii vizavi de modul cum noi am stabilit anumite prioritati. Adica am decis ca e prioritar sectorul cutare sau ca trebuie finantate categoria cutare de ferme sau regiunile cutare sau ca trebuie sa aplicam anumite masuri care Comisia considera ca nu sunt justificate in cazul Romaniei. Trebuie sa stiti ca exista un meniu general la nivel european cu 24 de masuri din care statele membre trebuie sa-si aleaga una sau mai multe masuri pe care sa le aplice.

Care este filozofia acestui program national? Cum ar trebui sa arate agricultura Romaniei?

Tocmai asta a fost elementul de la care noi am pornit cand am spus ca nu putem sa acceptam toate comentariile Comisiei. Unele dintre ele erau obiective, iar altele erau puncte de vedere ale expertilor din cadrul Comisiei. Noi, ca stat membru care aplicam programul respectiv, consideram ca avem un cuvant de spus si ca trebuie sa ne aparam punctul de vedere. Au fost situatii in care noi n-am fost de acord cu anumite comentarii ale Comisiei si a trebuit sa venim cu argumente suplimentare ca sa convingem ca, de exemplu, e important sa finantam instalarea tinerilor fermieri, chiar daca cei de la Comisie spuneau ca trebuie scoasa aceasta masura pentru ca nu e adaptata Romaniei, ca e important sa finantam practic toate sectoarele agricole pentru ca e foarte dificil pentru noi acum in Romania, care are o agricultura in dezvoltare, sa spunem ca doar sectorul lapte si carne de porc, de pilda, e prioritar si ca doar sectoarele astea le finantez si restul nu mai finantez sau doar in regiunea cutare si cutare finantez la nivel maxim si in rest nu finantez. Aici a trebuit sa venim cu argumente ca sa avem o marja cat mai mare de manevra in aplicarea programului.

Totusi, presupun ca in acest program dvs. stabiliti niste prioritati. E vorba de peste 8 miliarde de euro de la Bruxelles. E un program care, practic, va stabili pentru o lunga perioada de timp cum va arata agricultura in Romania.

Exact. Dar, vedeti, e foarte dificil sa hotarasc eu, si nici nu stiu daca mi-as fi putut asuma responsabilitatea sa hotarasc pe un studiu care a fost facut in 2005-2006 ca, pana in 2013, agricultura din Romania va trebui sa se indrepte doar pe sectorul cutare si cutare, atata timp cat vedem ca piata evolueaza la nivel mondial, ca politica agricola comuna se schimba la nivel european. In 2009 noi vom schimba regulile jocului. Atunci, cum pot eu sa stiu ce sector va fi sustinut financiar prin politica agricola comuna si sa spun ca asta va avea sanse mai mari pe piata decat altul? Noi am incercat sa sprijinim investitiile in ferme, pentru cresterea competitivitatii fermelor, si atunci am spus sa mergem pe anumite tipuri de productie, in functie de zonele care sunt favorabile. O sa dam un punctaj mai mare proiectelor care vin din zona respectiva, ca sa facem totusi o triere si o prioritizare. Au fost discutii si vizavi de alocarile bugetare. Si aici am insistat pentru mentinerea unei alocari importante la buget la investitii in ferme, in unitati de procesare, in crearea de locuri de munca noi. Am considerat ca 25% pentru protectia mediului sau pentru masuri de agro-mediu, un sfert din bugetul total e suficient, pentru ca nu suntem in situatia Austriei sau a Germaniei, Suediei, Finlandei sau a Marii Britanii care, din punct de vedere economic, au agricultura mai putin importanta, si atunci merg cu o alocare mult mai mare pe masuri de mediu. Eu impreuna cu colegii am considerat ca e mult mai intelept, chiar daca aplicam programul cu o luna, doua sau trei mai tarziu, sa fie un program suficient de bine negociat, ca sa nu ne blocheze noua posibilitatea de a finanta anumite sectoare pentru sapte ani de-acum inainte.

 

In ciuda potentialului agricol, nu acoperim consumul intern

 

Dvs. aveti o foarte buna expertiza pe agricultura europeana, ati facut studii in Franta, ati lucrat la Delegatia Comisiei Europene. Incercati sa faceti abstractie de faptul ca in acest moment ocupati functia de ministru al Agriculturii in Guvernul Tariceanu. Ce domenii ar putea dezvolta Romania in agricultura, ca sa fie competitiva pe piata europeana a produselor agricole?

Pornesc de la urmatoarea analiza. Noi suntem in momentul de fata deficitari pentru o mare parte din tipurile de produse agricole. Si pentru carne, si pentru legume-fructe suntem inca deficitari. S-ar putea sa devenim si pentru lapte. In anumiti ani si pentru anumite cereale suntem deficitari. Deci, in conditiile in care pe piata nationala suntem deficitari si avem un potential agricol important, cred ca deja un prim obiectiv este de a face in asa fel incat sa ajungem sa acoperim cel putin necesarul de consum intern, chiar daca nu mai putem vorbi de acelasi consum intern de care vorbeam cu cativa ani in urma, cand aveam o protectie la frontiera. Pentru ca acum vorbim de consum intern doar statistic. Din punct de vedere economic sau comercial, piata e deschisa si nu mai putem interzice importul unor produse doar pentru ca vrem noi sa le producem. Aici va trebui ca noi sa acoperim consumul intern, sa fim competitivi pe piata nationala si asta inseamna sa reducem costurile la nivel suficient de mare. Este foarte dificil sa spun pe care tipuri de sectoare putem fi competitivi pentru ca depinde de mai multi factori. Depinde de factori interni, si anume de capacitatea noastra de a reduce costurile de productie in anumite categorii de ferme, iar ca sa reduci costurile de productie trebuie sa ai o suprafata suficient de compacta ca, la trecerea cu un utilaj agricol, sa poti sa lucrezi o suprafata cat mai mare, sa poti sa eficientizezi utilizarea fortei de munca pe masura ce costul cu forta de munca va creste si la noi, sa aplici anumite tehnologii de cultura care sa fie eficiente din punct de vedere economic. Asta inseamna un anumit nivel de formare, de pregatire a agricultorului, sa ai capacitatea de a avea un impact pe piata atunci cand faci o oferta de productie, si asta inseamna sa ai o cantitate minima de oferta. Apoi, sunt sectoare pentru care noi avem clar anumite avantaje comparativ din punct de vedere al calitatii solului, al conditiilor climatice. Ma gandesc aici la oleaginoase, cred ca la rapita, floarea-soarelui, probabil soia, anumite soiuri, in anumite regiuni, noi putem fi competitivi si sectorul acesta poate sa aiba un viitor pe piata europeana, pentru ca UE e clar deficitara in oleaginoase si importa mult din Statele Unite, din America Latina, pentru ca necesarul de oleaginoase creste si prin dezvoltarea sectorului zootehnic, fiind vorba de proteina utilizata in furajarea animalelor, si pentru ca creste piata biocarburantilor si biodieselul e realizat din oleaginoase.

Dvs. vorbiti de oleaginoase, dar nu de mult ne inchipuiam ca exportam vin si aflam in momentul asta ca vinul romanesc e de slaba calitate si de multe ori chiar contrafacut, aflam ca produsele ecologice nu sunt chiar atat de ecologice.

Nu vreau sa generalizam aici. Noi avem vinuri romanesti bune. Problema e alta la vinuri. Sigur ca, in ce priveste preturile, chiar daca fac eu un vin bun, un Merlot sau un Cabernet, probabil ca nu voi reusi niciodata in Romania sa fac un soi standard la nivel mondial mai ieftin decat il face Australia, Noua Zeelanda, Chile sau Africa de Sud, care face chiar doua productii pe an. Un consumator de pe piata mondiala se intreaba de ce sa ia un Merlot din Romania, cand poate sa-l ia din Franta, care e patria soiurilor respective? Noi probabil ca avem un potential pedoclimatic pentru soiurile respective, dar trebuie sa adaptam soiurile respective la o nisa de piata, sa putem sa spunem: asta e vin din Romania, eu vand o Feteasca neagra pe care nu o face francezul, nici australianul sau vand o Francusa etc. Trebuie sa mergem sa promovam tipul asta de vinuri. Aici e o alegere pe care trebuie sa o faca viticultorul. Am vazut ca au inceput deja sa gandeasca o strategie de reorientare.

Am vorbit mult de produsele ecologice, ca Romania se va specializa in exportul de produse ecologice. Acum vedem ca lucrurile nu stau defel asa. De asemenea, am vorbit de agroturism, ne-am inchipuit ca avem niste peisaje minunate si vom fi inundati de turisti straini care nu au altceva de facut decat sa lase saci cu bani prin Apuseni, prin Ceahlau, pe Valea Prahovei. Nu se intampla asa.

Daca ar fi sa fiu putin mucalit, as zice: aveti dreptate, am vorbit de lucrurile astea. Dar nu e suficient sa vorbesti. Probabil tocmai pentru ca s-a vorbit de productia ecologica, de produsele traditionale, lumea are impresia ca e suficient sa nu pui ingrasamant la planta si gata, ai produsul ecologic si o sa se inghesuie cineva sa vina sa ti-l cumpere. Si asta nu e doar problema produsului ecologic, e problema agriculturii de la noi in general. Noi avem intr-adevar avantajul ca avem peisaje frumoase, avem soluri care nu sunt poluate pentru ca nu s-au folosit foarte mult ingrasaminte, dar avem dezavantajul ca, in mare parte, agricultorii nostri sunt obisnuiti sa produca, dar nu prea stiu sa vanda produsele respective. Sau nu inteleg suficient de clar ca agricultura nu inseamna doar sa produci, ci si sa stii sa vinzi si ca e cel putin la fel de important sa stii sa vinzi, cat e sa stii sa produci, pentru ca altfel nu te poti numi agricultor. Uitati-va la fermierii din Polonia, care sigur ca au probabil o experienta mai lunga de agricultura privata sau agricultura familiala, inclusiv de pe vremea comunismului, uitati-va ca sunt oameni care imediat au inteles ca trebuie sa se organizeze impreuna ca sa-si vanda productia, ca trebuie sa se duca la targuri, la saloane de agricultura din Europa, sa vada ce se vinde, la ce pret si ce ar putea ei vinde.

 

Atasati agricoli in ambasade

 

Bun, nu ne calificam pentru piata europeana...

Nu e asa de greu. Va spuneam, neamtul poate ca nu vrea sa bea doar Merlot si Cabernet, vrea sa bea si o Feteasca regala sau neagra, daca stii sa i-o prezinti. Inca o data, nu spun ca statul nu trebuie sa se implice. Dar nu e suficient.

Vad ca se implica. Propuneti infiintarea la Sibiu a Oficiului National pentru Produse Traditionale.

Va fi probabil la Brasov, colegii de acolo s-au miscat rapid ca sa gaseasca un cadru in care s-ar putea instala. Ideea mea a fost sa nu fie la Bucuresti, ci intr-o zona cu produse traditionale si sa fie suficient de central si accesibil din punct de vedere al cailor de comunicatie, ca sa poata veni oameni din mai multe tari. Am fost cu propunerea respectiva la Ministerul Finantelor, la sfarsitul anului trecut. D-l Vosganian era foarte prins cu alte treburi si n-am reusit sa-l conving ca nu e doar o chestiune de buget si de costuri financiare, ci o chestiune de importanta strategica. Sper sa reusesc in saptamanile urmatoare.

Nu exportam in Occident, dar nici in Europa de Est sau Asia Centrala. Sunt tari importatoare in general de produse agricole. Ar fi un debuseu pentru Romania? Pietele moscovita, a oraselor din fostul spatiu sovietic sunt pline de conserve poloneze, bulgaresti, unguresti.

Da, pentru ca ei au mentinut aceasta "traditie" de a exporta pe piata ex-sovietica. S-au batut si au anumite facilitati, legate de cultura si de limba. Nu spun ca noi nu am putea sa o facem si chiar o facem. Eu stiu ca producatorii de vin incearca sa vanda chiar si in alta parte.

Cred ca, pe termen mediu, noi trebuie sa ne gandim, daca vrem sa dezvoltam anumite sectoare, sa si facilitam castigarea de piete noi. Ma gandesc foarte serios acum si suntem in discutie cu MAE, cu Ministerul Comertului sa vedem in ce mod vom putea crea niste posturi de atasati agricoli in cateva tari strategice din UE, care sa ne ajute sa intram eventual pe piata europeana, in tari mari consumatoare si in cateva tari strategice, Statele Unite, China, Rusia, care ar putea fi piete potentiale in anii urmatori. Eu vad tari ca Polonia, Ungaria care din punctul asta de vedere sunt destul de agresive si au atasati agricoli care incearca sa deschida pe cat posibil partie pentru industria alimentara din tarile lor. Cred ca ar trebui sa ne gandim si noi la treaba asta.

Dupa ce corpul de control din minister a descoperit vicii de procedura la Agentia de Plati cu achizitionarea ATV-urilor, dvs. ati dat un comunicat in care spuneati ca veti continua anchetele si in legatura cu alte licitatii. S-au mai descoperit abuzuri, ilegalitati?

Eu am trimis la ANRMAP dosarul respectiv si ar urma sa primesc un raspuns. Din cate inteleg, din punct de vedere legal, ANRMAP nu considera ca au fost vicii de procedura care sa fi afectat semnificativ modul in care s-a derulat licitatia si care sa justifice anularea contractului.

ATV-uri cumparate la suprapret...

Se pare ca a fost pretul pietei. Astept sa vad raspunsul efectiv. Dar aici procedura e deja destul de complicata. E destul de dificil sa fii ferm fata de niste licitatii care au avut loc deja si care au parcurs mai multe etape destul de complexe si sa vii sa spui, la un moment dat, ca o anumita etapa n-a fost suficient de precisa, pentru ca se acopera cu etapa urmatoare, eventual. Din ceea ce am gasit pana acum, am fost in masura sa cer sefilor din institutiile respective sa ia masuri de sanctionare a persoanelor implicate si care s-au dovedit a fi vinovate. Dar, din pacate, pana acum n-am avut elemente care sa-mi permita sa iau si alte masuri. Pe de alta parte, la Agentia de Plati au mai fost probleme, pentru ca au fost foarte multe licitatii care au fost concentrate toate la nivel national, pentru ca Agentia este ordonator secundar de credite si pentru ca doar nivelul national putea organiza licitatiile astea. Acum s-a luat masura descentralizarii unor proceduri, pentru ca, pe de o parte, au fost intarzieri in aprovizionarea cu furnituri a Agentiei si anumite probleme cu intarzieri sau cu modul cum s-au desfasurat licitatiile, din cauza volumului mare de munca si a nivelului de competenta al unor oameni de acolo. Si atunci, probabil ca trebuie luate masuri de reorganizare care sa duca pe viitor la o mai buna organizare si transparentizare a acestei activitati.

 

Nu ma atrage politica

 

Sunteti ministrul liberal cu cea mai buna imagine publica.

Sunt ministru sustinut de PNL.

Veti intra in PNL, veti intra si in campania electorala? Sa nu uitam ca suntem in 2008, se vor succeda mai multe campanii electorale: localele, dupa care urmeaza parlamentarele, prezidentialele. Aproape 50% din electoratul roman e din mediul rural. Un minister cum e cel al Agriculturii e foarte important si dintr-o perspectiva electorala.

Da, dar eu cred ca, indiferent de un partid sau altul, cel mai bun mijloc de a sprijini o idee este de a obtine rezultate concrete pe teren. Eu asta stiu sa fac. Sau, ma rog, stiu pana la un punct. Si, pana la punctul la care se considera ca stiu sa fac, probabil ca voi fi sustinut, iar atunci cand se va considera ca nu mai pot sa fac bine lucrul acesta, nu voi mai fi sustinut.

Nu veti intra in politica?

Nu, pentru ca eu nu prea simt fibra asta. Am lucrat si probabil voi mai lucra cu oameni politici. Dar eu nu simt ca am fibra asta. Eu ceea ce stiu sa fac este ceea ce incerc sa fac aici. Mai departe, am spus: deocamdata nu mi-am pus problema sa fac o cariera politica, nici nu prea imi place termenul de cariera, incerc totdeauna sa fac lucrurile pe cat posibil din pasiune si sa invat mereu cate ceva din ceea ce fac. Daca eu nu fac un lucru cu pasiune si daca pe un termen mai lung nu simt ca imi aduce ceva si nu ma imbogateste cu ceva din punct de vedere profesional si interior activitatea respectiva, eu nu mai fac pentru ca nu ma mai simt atras. De asta am ramas la Ministerul Agriculturii. Cand am venit, in 2005, ma gandeam ca o sa raman cateva luni sa dau o mana de ajutor pana la integrarea europeana, asta a fost solicitarea d-lui Flutur atunci. Faptul ca am ramas a fost pentru ca am vazut ca aveam de invatat multe lucruri, pentru ca e un moment foarte interesant din punct de vedere profesional acesta, al pregatirii aderarii si de aderare la UE. Multe lucruri pe care le-am invatat in perioada studiilor in Romania sau in Franta din punct de vedere teoretic am acum ocazia sa le si confrunt in practica si invat foarte mult. Asadar, dincolo de salariul de demnitar, eu cred ca castig si o anumita experienta pe care nu o pot castiga in alta parte sau nu la fel de rapid. Si de asta am ramas. Ca sa intru in politica, repet, nu prea simt atractia.

 

Interviu realizat de Armand Gosu

15 ianuarie 2008

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22