Pe aceeași temă
Domnule prim-ministru, nu va pun nici o intrebare legata de comisarul european, nu vreau sa stiu cine este, ce este, ce sex are. Vreau sa stiu insa dupa ce criterii il desemnati si ce proiectii aveti asupra misiunii acestui om, tinand cont ca el nu va reprezenta Romania acolo. Dar, in acelasi timp, formatiunea din care face parte isi va trage un capital politic in tara.
Profilul comisarului european e foarte greu si complicat de definit si de aceea e foarte greu si complicat de gasit persoana cea mai potrivita. Aceasta personalitate trebuie sa aiba un profil politic foarte bine definit, cu experienta politica, cu o cariera profesionala solida si, evident, nu trebuie sa aiba pete in biografie, legate de trecutul politic, ca sa nu mai vorbesc de colaborarea cu Securitatea. Nu trebuie sa aiba pete nici in ceea ce inseamna situatia lui materiala, adica discordante intre avere si venituri, cum se intampla frecvent in Romania. In fapt, ce reprezinta el? Foarte multi romani poate isi imagineaza ca noul comisar reprezinta Romania si interesele Romaniei. Ati remarcat corect: nu este asa. El este membru in Comisia Europeana, care este de fapt guvernul european, si acolo reprezinta interesele tuturor statelor UE. Nu e deloc obligatoriu ca el sa aduca un capital politic partidului caruia ii apartine sau institutiei care il propune, in speta, guvernului respectiv. Ca membru al Comisiei Europene, el risca sa intre in conflict, cateodata, cu interesul unei parti consistente a populatiei din tara de provenienta, conflict datorat politicilor la nivel european. De exemplu, este situatia in care se afla astazi comisarul pentru politici fiscale si bugetare, Joaquín Almunia, care trebuie sa aiba o pozitie contrara tarii sale de origine, care este Spania, pe o chestiune legata de acest domeniu. Deci, iata ca nu e obligatoriu sa aduca capitalul politic pe care ni-l imaginam. Sigur, este o pozitie de reala importanta, o pozitie care as spune ca da o influenta si un rol major in anumite decizii la nivel european, dar el nu este nici ambasador al Romaniei, nici avocatul Romaniei, nici ministrul Romaniei acolo. Acest lucru e util sa fie stiut si, prin urmare, nu e bine sa se alimenteze asteptari nejustificate.
Strategia postaderare
Odata trecuti de 1 ianuarie 2007, veti avea de adoptat o strategie postaderare. As vrea sa stiu cateva lucruri exacte: ce buget urmeaza sa se primeasca de la UE, cand si mai ales in ce fel va veni, pentru ca guvernul nu va mai fi cel care primeste banii.
Sa presupunem ca suntem deja la 1 ianuarie 2007 si ca discutam cum evolueaza tara dupa aceasta data. Viziunea mea privind strategia de urmat in perioada postaderare este bazata pe ideea de a reduce decalajele care separa Romania de celelalte tari ale UE. Pentru a reduce aceste decalaje, trebuie sa facem o serie de lucruri care tin fie de administratie, fie de serviciile destinate populatiei, fie de ceea ce, in final, populatia simte in modul cel mai direct, si anume veniturile. Exista o corelatie intre dezvoltarea economica a unei tari si venituri. Fara o crestere economica sustinuta, care se bazeaza pe un sistem de educatie performant, pe o infrastructura bine pusa la punct, nu putem sa avem un comportament economic dinamic care sa duca la salarii bune si, pentru pensionari, la o pensie decenta. Din aceasta perspectiva, suntem pe un drum bun, dar, in acelasi timp, suntem departe de a fi la un nivel multumitor, desi salariile au crescut in ultima perioada, la fel si pensiile. S-au alocat fonduri de la bugetul Romaniei pentru educatie, cercetare, sanatate, agricultura, dar nu suficient. Acesta e si motivul pentru care orice tara care devine membru al UE primeste fonduri pentru a se dezvolta, astfel incat sa se apropie de celelalte tari membre ale spatiului comunitar. Romania va primi in perioada 2007-2013 nu mai putin de 32 miliarde de euro pentru diferite proiecte, dar, intr-adevar, banii nu se varsa in vistieria statului roman. Banii se dau numai pe proiecte si, intr-adevar, cea mai mare parte a banilor nu va veni pentru guvernul de la Bucuresti, ci pentru administratiile locale de pe tot cuprinsul tarii. Problema cea mai importanta in legatura cu care am atras atentia la o reuniune recenta care a avut loc la Bacau a fost ca administratiile locale trebuie sa se pregateasca serios pentru a-si forma echipe care sa fie capabile sa elaboreze proiectele si care sa atraga banii, pentru ca va fi o competitie serioasa intre judete si regiunile de dezvoltare pentru atragerea acestor bani. Problema este urmatoarea si se leaga de intrebarea dvs.: cati bani vor veni in 2007? In 2007 nu vor veni bani, pentru ca regula este urmatoarea: proiectele sunt finantate de noi si abia dupa aceea Comisia face decontul, in functie de modul in care s-au cheltuit acei bani. Comisia trebuie sa aiba garantia nu numai ca banii se dau pentru un proiect care este de utilitate, ci si ca modul in care s-au cheltuit acei bani este corect, iar verificarea nu se poate face decat dupa ce banii s-au cheltuit. Deci, dupa ce s-au cheltuit banii, se face verificarea si abia apoi Comisia face decontul si vireaza banii. Acesta este lucrul pe care trebuie sa-l stim.
Guvernul devine un fel de garant al finantarilor.
Nu numai guvernul, ci si autoritatile locale. Am atras mereu atentia ca exista totdeauna o coparticipare romaneasca la proiecte, indiferent ca este proiect de anvergura nationala, regionala sau locala. Cofinantarea din partea Romaniei este un procent mic fata de fondurile alocate de UE, dar trebuie sa existe o capacitate de finantare a lucrarii pana sosesc banii. Aceasta nu este o problema, in general, pentru ca bancile sunt interesate sa finanteze aceste proiecte, dar trebuie sa existe mecanismele de elaborare a proiectelor, ca si cele capabile sa asigure derularea lor. Pentru ca noi sa putem reusi o integrare optima, trebuie sa avem pregatit personalul care sa elaboreze si sa puna in opera aceste proiecte. Si ceea ce conteaza foarte mult pe termen lung este sistemul de educatie din Romania, in care trebuie facute in continuare investitii. Acelasi lucru il fac si tarile europene in care sistemele de educatie sunt mult mai performante, intrucat e limpede ca, pentru a pregati viitorul, care inseamna o economie competitiva, oameni bine pregatiti, carora sa le dai o diploma si sa nu fie someri de lux, trebuie sa le dai o educatie moderna. Vreau sa fac o remarca. Reforma sistemului de educatie care se va face in Romania in perioada urmatoare va trebui sa tina cont ca finantarea sa se faca nu doar in functie de numarul de elevi sau de studenti, ceea ce este un criteriu pur cantitativ. Va trebui sa existe si un criteriu calitativ al finantarii, care sa tina cont de rezultatele pe care le obtine scoala, universitatea respectiva. Daca vom scoate pe banda rulanta absolventi, nu vom putea avea si performanta asteptata. Va trebui sa investim mai mult si in domeniul cercetarii. Deja vom ajunge sa investim 0,7% din buget pentru cercetare. Acum cativa ani se cheltuia doar 0,1%. Asadar, nu trebuie sa ne multumim doar cu forta de munca in componenta ei fizica, ci trebuie sa facem apel la inteligenta.
Dupa aceea, evident, fara o infrastructura bine pusa la punct, dezvoltata, nu se poate spera la atragere de investitii, la dezvoltare economica, la reducerea decalajelor intre zona urbana si cea rurala. In ceea ce priveste infrastructura, avem deja, prin Ministerul Transporturilor, deschise investitii, ca si prin Ministerul Agriculturii, care, prin programele SAPARD, are si o componenta de dezvoltare rurala, pe langa componenta pentru modernizarea agriculturii.
Acestea sunt doua dintre elementele prioritare necesare: dezvoltarea infrastructurii, programul privind educatia si cercetarea, pe care trebuie sa le avem in vedere in perioada urmatoare aderarii. Sigur ca urmeaza apoi proiecte legate de calitatea vietii, a sanatatii.
Pentru ca in viitor administratiile locale vor juca un rol atat de important, sunt ele pregatite sa faca fata elaborarii si gestionarii proiectelor?
In toata perioada de preaderare au fost derulate programe PHARE, ISPA, SAPARD, care au vehiculat bani europeni, iar autoritatile locale deja au avut posibilitatea sa exerseze, sa invete cum se procedeaza. Si sunt proiecte care au fost realizate cu rezultate foarte bune. Avem insa si exemple proaste. La Constanta, de pilda, exista un proiect ISPA, mi se pare, unde a intervenit DNA pentru ca s-au facut fraude si, in momentul de fata, proiectul este blocat. Totdeauna fraudele legate de bani europeni inseamna blocarea proiectului si restituirea banilor. In momentul de fata, suntem pregatiti in guvernul central ca sa facem un efort pentru a forma pe plan local echipele care vor accesa fondurile europene. Recent, la Piatra Neamt, a fost un colocviu facut de Banca Comerciala Romana, cu administratia locala si cu alti actori locali, exact pe aceasta tema. Banii europeni nu se vor plati numai catre administratiile locale, la ei vor avea acces firmele private, organizatiile neguvernamentale. Deci toti sunt interesati sa vina sa invete.
Guvernul nu face legi speciale in favoarea unei minoritati
In contextul acesta al cresterii importantei administratiei locale, care inseamna in fond descentralizare si autonomie locala, UDMR vorbeste de autonomie teritoriala pentru Tinutul Secuiesc.
Mi se pare ca acest discurs al UDMR este generat de nevoia de a-si securiza propriul electorat in fata unor situatii si tendinte interne.
Dar poti sa te joci cu o chestiune de interes national daca ai niste probleme de organizatie?
Eu fac diferenta clara intre ceea ce se poate face si ceea ce se poate sustine. UDMR stie foarte bine ca, exact ca orice alt partid, fiecare maghiar are exact aceleasi obligatii, ca orice cetatean roman, de a respecta Constitutia si legile in vigoare. Prin urmare, daca vom continua demersul de descentralizare, sunt convins ca multe dintre problemele pe care acum UDMR le ridica vor fi rezolvate. Dar vreau sa va spun ca acest lucru nu va viza numai zonele locuite de maghiari, ci acest proces va viza intreaga tara. Prin urmare, vor beneficia si ei. Propunerile maghiarilor pot sa fie acceptate in masura in care se incadreaza in sistemul constitutional actual si al legislatiei existente. In rest, este un demers politic care n-are nimic de a face cu Romania. Romania, ca viitoare tara europeana, in mod evident, va cunoaste o descentralizare mai accentuata care va da posibilitatea comunitatilor locale, inclusiv comunitatii secuiesti, sa decida intr-o serie de probleme de interes local, mai cu seama in domenii care tin de educatie, de investitii in infrastructura. In masura in care vor avea bugete locale mai consistente, vor putea sa faca si lucruri despre care ei cred ca sunt in interesul comunitatii lor locale. Precum si cei din alte zone, care vor face acelasi lucru.
Dar prin discursul de acum al UDMR, nu o data presarat cu ambiguitati, nu exista riscul de a starni nationalisme si de a ingreuna procesul de descentralizare?
Dupa parerea mea, nu este o problema grava, ci doar o problema de incercare a UDMR de a-si securiza propriul electorat. Iar guvernul pe care il conduc nu va face legi speciale in favoarea unei minoritati, legi care sa functioneze dupa criterii etnice. Acest lucru nu gaseste nici un sprijin la mine si, cum spuneam, procesul de descentralizare pe care il facem va fi aplicat si de el va beneficia orice comunitate locala din Romania. Nu vom face discriminari pozitive si nu vom promova pentru Tinutul Secuiesc alte legi decat exista in Moldova sau, sa spunem, in oricare alta parte a Romaniei.
In perioada postaderare, va trebui sa ne descurcam pe cont propriu, in sensul ca va trebui sa ne facem singuri proiectele, iar reformele trebuie adancite. Veti avea nevoie de un sprijin parlamentar foarte serios.
Eu cred ca am dovedit deja ca suntem capabili sa indeplinim reformele cerute de UE si nu cred ca e nevoie sa ne traga cineva de maneca mereu ca sa urmam acest drum de modernizare a Romaniei. Va reamintesc ca, atunci cand am intrerupt negocierile cu Fondul Monetar International, multi s-au aratat extrem de ingrijorati. Ei bine, in discutiile pe care le-am avut recent cu delegatia FMI, mai multi oficiali ai Fondului au spus: "daca stiam ca o sa mergeti atat de bine, semnam acordul". Asadar, am demonstrat ca avem o responsabilitate. Sigur, in parlament, majoritatile date de sistemul electoral vor fi majoritati bazate pe coalitii, majoritati care sunt fragile si trebuie avuta in vedere multa diplomatie pentru a ajunge la un consens.
Ati pronuntat cuvantul "fragile". Cum vedeti functionarea coalitiei in 2007?
Sigur ca nu e simplu sa gestionezi o coalitie, un guvern care nu e format dintr-un singur partid. Cine crede ca intr-o coalitie exista o armonie perfecta este utopic sau naiv. Intr-o coalitie, interesele nu pot sa fie pe deplin armonizate. Exista, evident, si o competitie interna intre componentii coalitiei. Deci, nu e usor, dar cred ca, in cele din urma, toti au maturitatea, responsabilitatea de a intelege ca, doar jucandu-ne de-a politica, Romania nu are cum sa mearga inainte. Si sigur ca, mai devreme sau mai tarziu, vine sanctiunea electoratului. Electoratul nu e interesat de disputele dintre diferitele partide si nici macar dintre putere si opozitie. Electoratul e interesat sa aiba locuri de munca, sa fie salariile bune, pensionarii sa aiba pensii corecte...
Electoratul mai e interesat si de partea morala. Ceea ce s-a intamplat la alegerile din 2004 s-a bizuit foarte mult pe corectia aplicata de electorat unui partid cu grave probleme morale, ma refer intai de toate la coruptie.
Sigur ca da, orice partid care nu tine cont de acest considerent, ca trebuie sa ai o atitudine corecta fata de romani, va fi sanctionat, fara indoiala. Dar daca unele partide vor crede ca disputele politice, meciurile personale, replicile mai acide sau mai disimulate vor face sa castige electoratul se insala. Electoratul are reguli mai simple dupa care ne judeca si ele sunt legate de pensii, de calitatea vietii...
N-am probleme cu nici un ministru
De ce nu va intelegeti cu Monica Macovei?
Cine v-a spus ca nu ma inteleg?
Asa rezulta.
Eu n-am probleme cu nici un ministru din guvern. Asa cum spuneam, e foarte greu de guvernat intr-o coalitie. Dar am probleme, intru in "conflict", ca sa zicem asa, cu toti cei care nu-si respecta anumite promisiuni, un anumit angajament. In speta, va referiti la legile securitatii nationale, pe care guvernul s-a angajat sa le promoveze. Aceste legi au fost elaborate la Cotroceni...
Si au fost reformulate la guvern.
Aici, ele n-au fost reformulate, au ramas intr-o procedura normala, si anume au fost trimise pentru a se face observatii si completari si s-a stabilit un termen. Dupa ce s-a stabilit un termen care n-a fost respectat, s-a mai stabilit al doilea termen si al treilea termen, pentru ca deja se punea problema ca exista probabil anumite interese pentru blocarea lor. Cand am dat al doilea termen la care toate ministerele trebuiau sa-si trimita observatiile, a existat un singur minister care nu si-a trimis observatiile in timp.
Va referiti la Ministerul Justitiei. Dar observatiile MJ au fost formulate si trimise de acum o luna. Era vorba de 20 de amendamente de care insa nu se tinuse cont.
De fapt, miercuri au venit cu observatiile in sedinta de guvern. Cei care cred ca observatiile unui minister pot fi aduse in timpul sedintei de guvern si incluse se insala, pentru ca sedinta de guvern nu este o discutie la nivel de experti. In sedinta de guvern adoptam sau nu diferite acte normative.
Dar timp de o luna de ce nu s-au discutat amendamentele MJ?
Pai asta va intreb. Ministrul Justitiei care a trimis observatiile stie ca exista o echipa care lucreaza si in mod normal trebuie sa puna mana pe telefon si sa-i comunice sefului echipei respective, care este membru al Cabinetului, si sa-i spuna "domnule, am niste observatii si, daca echipele de experti nu au inteles, le explic eu mai bine". E cel mai simplu lucru. Daca o sa ma intrebati de ce nu s-a dat telefon, nu o sa spun, pentru ca nu vreau sa fac supozitii. Important este ca fiecare sa inteleaga ca trebuie sa mai lase din pretentii si orgolii si sa se puna pe lucru, sa lucram in echipa. Nu se poate lucra pe cont propriu. In final, am mai prelungit cu o saptamana, am primit un raport, la reuniunea de lucru de astazi (vineri, 20 octombrie - n.r.) la care am participat, din partea d-nei ministru Macovei, si am constatat ca lucrurile erau mult mai putin complicate decat pareau sa fie la prima vedere si ca punctele de vedere nu erau atat de opuse, de divergente pe cat pareau. Ceea ce pur si simplu m-a bucurat, pentru ca am putut sa ajungem repede la o concluzie, fara sa fie nevoie sa facem niste compromisuri, si sa pastram, pe de o parte, caracteristicile unei legi care trebuie sa stabileasca corect cadrul modern, european pentru functionarea serviciilor de siguranta nationala, iar pe de alta parte, sa veghem ca drepturile si libertatile fundamentale ale cetateanului sa nu fie afectate printr-o legislatie care da prea mari puteri serviciilor.
Mai multe personalitati din societatea civila v-au adresat o scrisoare deschisa prin care va cereau sa luati atitudine fata de campania de denigrari lansata de PC si Dan Voiculescu la adresa ministrului Macovei.
O clipa. Exista legi importante initiate de Ministerul Justitiei, care nu au putut sa fie promovate decat cu sprijinul meu, intrucat nu intruneau consensul pe toate prevederile. Este vorba de legea privind declaratiile de avere si conflictul de interese, este legea mai recenta privind Agentia Nationala de Integritate, de legi privind tot cadrul de functionare a justitiei, combaterea coruptiei si de toata modificarea legislatiei care sa faca din sistemul judiciar un sistem performant. Au fost initiative care au primit sprijin total din partea mea. A trebuit sa-mi folosesc autoritatea pentru ca ele sa treaca in guvern in forma in care au fost propuse de ministrul Macovei si care nu erau totdeauna in acord cu celelalte puncte de vedere.
Dar cu campania de denigrare?
Numai o clipa sa-mi termin ideea. In ceea ce priveste activitatea guvernamentala, Monica Macovei a primit tot sprijinul. In ceea ce priveste campaniile de denigrare la care unul sau altul este supus, cum si eu de altfel sunt supus, trebuie sa ne imaginam ca fiecare ia atitudine.
Dar lipsa unei delimitari fata de Dan Voiculescu putea acredita ideea ca dvs., ca guvern, erati de acord cu acel punct de vedere.
In nici un caz.
Asa arata.
Faptul ca un ziar, un post de televiziune are un punct de vedere la adresa unui ministru nu inseamna ca ne implica sau ca preluam acel punct de vedere. Mi se pare exagerata aceasta chestiune.
De-asta nu ati simtit nevoia sa raspundeti celor care v-au adresat acea scrisoare deschisa?
Sa stiti ca nu numai Monica Macovei a fost tinta unei astfel de campanii. Sunt si alti colegi de Cabinet care, in anumite momente, pe drept sau pe nedrept, au fost atacati.
Pe d-l Atanasiu l-ati aparat.
Pe Atanasiu nu se poate spune ca l-am aparat. Era vorba despre un lucru la care eram intr-un fel implicat. Dar nu am iesit ca sa fiu avocatul lui Atanasiu, n-am pledat pentru chestiuni care sunt legate de suspendarea lui. Am spus ca este o decizie care ii apartine presedintelui si n-am facut alt comentariu in legatura cu Atanasiu. Eu trebuie sa ma port intr-un mod egal fata de toti ministrii si asa procedez. Sigur ca nu sunt naiv sa nu vad cand anumite vorbe sunt aruncate impotriva unei persoane sau alteia, dar nu iau deciziile in functie de campaniile care se fac in presa in favoarea sau impotriva unuia sau altuia.
Excluderile din PNL
Ce se intampla cu PNL, in conditiile in care sunt excluderi in tromba?
In tromba? Nu gasesc ca sunt chiar in tromba. Problema in PNL este urmatoarea: exista, ca in orice partid, persoane care au, pe langa multe calitati, si orgolii nemasurate si care nu incap in nici un partid. Exista dupa aceea un lucru pe care vreau sa-l clarific. Un partid este o organizatie care functioneaza dupa regulile democratiei, si anume, pentru luarea deciziilor majoritatea decide, iar decizia este aplicabila tuturor. Pentru ca, altfel, asistam la o dominatie a minoritatii asupra majoritatii. Prin urmare, toata lumea, cand intra intr-un partid, trebuie sa inteleaga ca exista o minima disciplina care da coeziunea unei formatiuni politice, ca nu se poate vorbi tot timpul pe sapte voci. Sigur, se vorbeste, se face o dezbatere interna, dar, la un moment dat, se ia o decizie. Cand s-a luat decizia, ea este aplicabila tuturor, incepand cu presedintele partidului si mergand pana la membrul de rand si, din acel moment, trebuie ca toti sa vorbeasca pe o singura voce si sa dea acelasi mesaj politic. Iar pentru cei care nu respecta aceasta regula inseamna ca haina unui partid pentru ei este prea mica si vor sa faca actiunea politica pe cont propriu. In rest, nu e nimic altceva si sa stiti ca excluderi din partide au loc si in statele democratice. Chiar saptamana trecuta o organizatie din Partidul Liberal European a luat hotararea sa excluda pe cineva. Aceste lucruri se intampla. Si vreau sa va mai spun ceva. Stiu ca pentru jurnalisti aceste lucruri fac sarea si piperul, dar, repet, PNL este un partid care se afla la guvernare si, atata vreme cat se afla la guvernare, prima sa preocupare este in raport cu cetateanul, si nu in raport cu persoane care au proiecte de ordin personal. Nu se poate considera ca PNL nu este un partid in care, de ani de zile, fiecare sa poata veni si spune ce vrea, cand vrea, cum vrea, criticandu-l pe primul ministru, guvernul, presedintele. Ar trebui sa intelegem insa un lucru: ca atunci cand luam niste decizii, ele trebuie respectate. Si acesti oameni, din pacate, vad care au fost deciziile organizatiilor. Au fost sanctionati pentru nerespectarea si incalcarea sistematica a deciziilor care au fost luate in PNL de diferite structuri de conducere, structurile locale, dar, mai ales, deciziile cele mai importante, luate de structurile centrale, care sunt abilitate de congres.
Sunteti printre cei care cred ca, daca intr-un sistem apar elemente de turbulenta, eliminarea acelor elemente calmeaza sistemul?
Nu asta e problema. Problema este urmatoarea: un partid care se afla la guvernare nu-si poate permite sa dea o imagine de confuzie din care oamenii nu mai inteleg nimic - domnule, ala spune ceva, celalalt spune altceva si tara incotro merge, cine conduce? Apoi, trebuie sa va spun ca un partid de aceea are congrese si un mod democratic de a alege liber o conducere care isi asuma o responsabilitate. Acea responsabilitate este delimitata pana la urmatorul congres, cand membrii partidului spun: domnilor, v-am ales pe 2, 3, 4 ani si noi consideram ca mandatul pe care vi l-am dat vi l-ati onorat si va realegem, daca mai candidati. Sau: ati facut atat de rau, incat va schimbam. Asa se procedeaza. Pentru ca, altfel, un partid aflat la guvernare se prezinta ca musca beata intre geamuri, in care vorbesc sapte deodata si nu intelege nimeni ce se intampla.
Acum credeti ca e bine in PNL? S-a restabilit echilibrul pentru organizatie?
Nu e vorba de un echilibru, pentru ca acesti oameni nu se poate spune ca pun in pericol echilibrul in partid. Trebuie sa inteleaga toata lumea ca exista si in PNL o coerenta dictata de mesajul politic, ca suntem un partid foarte democratic, dar intelegem sa ne comportam coerent si coeziv intre noi, pentru ca tinem toti la aceleasi lucruri si nu ne preocupa in principal sa discutam alte probleme. Aceste probleme sunt efectiv nerelevante si de aceea prefer sa vorbesc despre ceea ce este agenda guvernului, agenda cetateanului.
Interviu realizat de Rodica Palade
20 octombrie 2006
