Pe aceeași temă
Domnule ministru, acum sunt mai multi bani pentru cultura, bugetul ministerului a crescut, avem si fonduri de la UE. Insa stim sa accesam si sa absorbim aceste fonduri?
Intr-adevar, am trecut dintr-un context al penuriei de bani intr-unul in care cultura are suficiente disponibilitati materiale. Problema fundamentala ramane a modului in care stim sa identificam proiectele si programele necesare culturii autohtone, sa folosim banii cu folos. Concret, disting mai multe categorii de surse. Prima - bugetul pe 2007 alocat ministerului, care este cu circa 25% mai mare decat in anul precedent. Daca adaugam aici si bugetele aferente consiliilor locale, destinate actiunilor de profil, atunci ajungem la un buget de peste 0,7% din PIB, procent pe care il consider acceptabil. A doua sursa o reprezinta fondurile suplimentare, obtinute fie la rectificare, fie de la rezerva bugetara. In 2006, aproximativ 40% din totalul cheltuielilor a fost completat cu asemenea finantari, ceea ce duce implicit la o majorare sensibila a veniturilor. O a treia cale de sustinere se refera la imprumuturi externe. E vorba de 250 de milioane de euro, pentru consolidarea, modernizarea si restaurarea unor institutii emblematice ale culturii romanesti (muzee, teatre, opere, filarmonici, biblioteci, toate de rang national). In fine, o a patra sursa o constituie fondurile europene. Amintesc aici proiectul de reabilitare a infrastructurii culturale din mediul rural: case de cultura, camine culturale, biblioteci, monumente de for public etc.
Reabilitarea infrastructurii culturale rurale
Este in pregatire programul care prevede construirea de asezaminte culturale la sat. Credeti ca va fi un succes? Vor fi oamenii stimulati catre preocupari culturale?
Desigur. Mi se pare semnificativ faptul ca s-au inregistrat sute de solicitari din partea primarilor, desi nu am demarat propriu-zis programul. Am elaborat un ghid postat actualmente pe site-ul ministerului. S-au inaintat pana in momentul de fata 315 cereri pentru constructia de noi asezaminte si un numar comparabil pentru reabilitarea celor existente. Opinia mea este ca, din momentul cand sistemul va deveni functional, vom avea un adevarat boom. Estimez ca, doar la prima strigare, vor fi circa o mie de solicitari.
Aceste asezaminte vor fi construite din fondurile structurale europene?
Beneficiem de o suma totala de 400 de milioane de euro, din care 100 de milioane din partea Guvernului Romaniei. O vom folosi pentru constructia de noi lacasuri de cultura, iar 300 de milioane de euro (suma poate fi sensibil majorata) vin in urmatorii 2-3 ani, pe fonduri europene nerambursabile, derulate prin intermediul Ministerului Agriculturii.
Cineva a vizitat de curand cateva manastiri din Moldova si a vazut acolo pliante care prezentau lacasurile respective aproape exclusiv din punct de vedere religios, nu turistic. Adica nu se spunea in acele pliante cand a fost inaltat lacasul respectiv, cine a facut pictura etc. In plus, nu existau facilitati, nu erau toalete si alte asemenea chestiuni. Se poate implica Ministerul Culturii si Cultelor in aceasta promovare turistica?
Din pacate, nu intra in sarcina noastra. Eu gandeam la un moment dat o cuplare a Ministerului Culturii cu Turismul, asa cum se intampla in alte tari. Era un lucru rational, cu atat mai mult cu cat, pretutindeni, turismul cultural castiga in pondere. Problemele evocate tin mai degraba de autoritatile locale si de Agentia Nationala pentru Turism. Exista acum o componenta la nivel guvernamental, odata cu nou infiintatul minister ce se ocupa de intreprinderile mici si mijlocii, de comert, de turism si de profesiile liberale. Estimez o coordonare mai serioasa in domeniu. Lacasurile respective sunt in egala masura si de cult. Ar trebui avuta in vedere aceasta dubla apartenenta si functionalitate.
Sala Palatului - Mall cultural
Referitor la programul de modernizare, consolidare si restaurare a institutiilor pentru care s-a facut imprumutul extern, e vorba, printre altele, de Muzeul National de Arta, de Biblioteca Nationala, Palatul Culturii din Iasi s.a.m.d.
As mai adauga aici Muzeul National de Istorie, Opera din Bucuresti si din Cluj, Teatrul National "Vasile Alecsandri" din Iasi, Palatul Cantacuzino si alte asemenea.
Pe ce criterii au fost ele alese, mai sunt si alte solicitari?
Toate se gasesc in subordinea ministerului nostru. Au fost departajate pe doua categorii. Primele sunt monumente si vor intra in finantare in prima etapa - deja am obtinut circa 80 de milioane de euro pentru consolidarea, renovarea si modernizarea lor. Secundele vizeaza edificii care nu sunt monumente, si am sa va dau doar trei exemple: Teatrul National din Bucuresti, Biblioteca Nationala (pentru care avem o suma de 80 de milioane de euro) si Sala Omnia, sediul viitor al Teatrului National de Opereta.
Biblioteca Nationala - e vorba de cladirea neterminata de pe Cheiul Dambovitei?
Exact. Locul unde nu s-a facut mai nimic din 1986 incoace. Cladirea este intr-o stare avansata de degradare. Avem in vedere un proiect de modernizare si de refunctionalizare. Chiar azi am avut o discutie cu arhitectii pe aceasta tema. Realizam o reproiectare a Bibliotecii si a Aulei preluate prin efectul unei hotarari de guvern de la Ministerul Educatiei. La sfarsit, institutia va arata ca o biblioteca nationala europeana din secolul al XXI-lea. As mai aminti si un alt obiectiv pentru care am primit finantare de la Guvernul Romaniei - crearea unui centru de tip mall cultural, la Sala Palatului. Din luna mai demaram executia primei faze, care inseamna modificarea scenei si a conditiilor acustice ale salii, pentru a o face proprie concertelor desfasurate in cadrul Festivalului si Concursului "George Enescu" din toamna asta. Pe 23 septembrie incepem faza a doua si, in aproximativ doi ani, vom finaliza obiectivul. Construim suplimentar o noua sala de 1.000 de locuri, circulara, multifunctionala, subterana, in fata Salii Mari, legata cu parcari subterane. Centrul va dispune de alte cinci sali de dimensiuni mai reduse, pentru film, teatru, muzica, coregrafie. Va adaposti spatii expozitionale, biblioteci, librarii, magazine de profil etc. Incinta principala va fi despartita de un perete glisant, putand sa adaposteasca spectacole pentru 2.500 de persoane si pentru 4.500, cat are in prezent. Centrul va cuprinde si un amfiteatru cu 700 de locuri in aer liber. Sunt convins ca va fi nu numai un loc de absorbtie culturala, dar si un loc de socializare de care bucurestenii aveau nevoie.
Prin reabilitarea aceasta majora a Salii Palatului sa inteleg ca ati renuntat la ideea de a construi o alta sala de concerte, asa cum declarati in anii trecuti?
Nicidecum. Intentionez sa ridic o sala ultramoderna multifunctionala si un muzeu in spatiul din spatele Bibliotecii Nationale.
Apropo de muzee, ati declarat, dupa adoptarea Raportului Tismaneanu, ca veti infiinta un muzeu al comunismului.
O prima expozitie s-a vernisat la Muzeul National de Istorie in ianuarie. S-a bucurat de succes si am discutat cu organizatorii sa realizam acolo o expozitie permanenta. E logic sa pornim de la ceea ce avem.
Cultura subventionata si promovata peste hotare
Sa vorbim putin despre Administratia Fondului Cultural National. Au fost plangeri din partea beneficiarilor ca finantarile vin prea tarziu, unele institutii au renuntat la acesti bani din cauza birocratiei. Ati tinut seama de aceste sesizari?
Fondul este o structura autocefala, are o directie, un corp tehnic. Este condus de un Consiliu National de Administratie, iar comisiile aferente sunt, la randu-le, formate din specialisti. Ministerul asigura doar resursele financiare. Partea logistica, organizatorica revine conducerii institutiei. Sigur, cunoastem deficientele inregistrate anul trecut. Procedurile de accesare sunt destul de greoaie, desi, iata, se utilizeaza tiparul acreditat pe plan european. In 2006 am intreprins o actiune-test. Sunt convins ca, treptat, lucrurile vor evolua mai bine, tocmai in sensul de a veni in intampinarea celor care au idei, sugestii, initiative valabile in materie.
Un alt program de finantare al ministerului se refera la promovarea culturii romane in strainatate. Cum functioneaza acest program?
Inainte sa spun cum functioneaza, vreau sa mentionez ce se doreste a fi. Este un program de insertie a culturii autohtone, contemporane, in tarile UE. Programul, in valoare de 3 milioane de euro, se va derula prin Fondul Cultural National. Am postat pe site-ul ministerului ghidul, modul in care se pot obtine banii. Exista deja un numar relativ important de solicitari. Pentru ca si acesta este un program-pilot, i-am rugat pe colaboratorii mei sa prelungim perioada de primire a proiectelor pana la data de 1 mai. Arta romaneasca are multe de spus in toate sectoarele, trebuie insa sa ne facem mai bine cunoscuti.
Din punctul de vedere al promovarii culturii romane in strainatate, colaborati cu Institutul Cultural Roman, pentru ca si scopul lui este acelasi?
Nu numai cu Institutul. Colaboram cu Ministerul de Externe, cu uniunile de creatori si cu alte institutii avand obiective similare.
Retrocedarile
Cunoasteti problema sediului Grupului pentru Dialog Social, care apartine Ministerului Culturii si care, prin neglijenta unor parlamentari, aproape a ajuns in posesia unei fundatii, despre care nu se stie mare lucru. Ce intentioneaza sa faca ministerul in aceasta situatie?
Ministerul nu poate sa faca altceva decat ceea ce a intreprins: sa se adreseze parlamentului, care, prin efectul unei legi, a acordat in mod gresit unei fundatii acest imobil, apartinator Ministerului Culturii. Prin urmare, a fost o eroare materiala. Am sesizat acest lucru si astept o rezolvare rapida.
Presedintele Basescu a trimis legea inapoi in parlament.
Intr-adevar.
Retrocedarile facute de minister au tinut prima pagina a ziarelor. S-a retrocedat Pelesul, au fost probleme cu Branul, cu ipotetica vanzarea a lui. In ce stadiu sunt aceste retrocedari? Mai sunteti in astfel de procese?
Am respectat cadrul juridic, am procedat cu buna-credinta. Mi se pare normal ca imobilele respective sa se intoarca la proprietarii de drept. Fundamental este ca ele sa ramana obiective muzeale, cuprinse in circuitul turistic, sa nu-si schimbe destinatia. Oricum, legea prevede ca, timp de 3 ani, nu-si pot schimba afectatiunea. Statul este dispus sa-si manifeste, in principiu, dreptul de preemptiune, asa incat ele sa ramana in proprietate publica. Avem aceasta disponibilitate, dar, desigur, la niste sume care sa fie conforme cu valoarea reala a castelelor, si nu la niste valori exorbitante, dupa cum s-a intamplat cu Branul. Pana in acest moment, in ciuda scandalului referitor la acest caz, nu ni s-a facut nici o oferta oficiala de manifestare a preemptiunii. Ipoteza pe care am avansat-o din capul locului, ca este doar o incercare de sondare a pietii, s-a dovedit corecta.
Ce se mai intampla la Lancram, cu sala aceea de sport construita langa mormantul lui Blaga?
Au fost multe discutii, au fost pareri ca edificiul cu pricina ar trebui demolat. Pana la urma s-a convenit cu specialistii in domeniu, cu primaria, sa se realizeze o diminuare a regimului de inaltime a cladirii, astfel incat sa nu agreseze cu prezenta ei cimitirul si, indeosebi, mormantul marelui poet.
Sibiu 2007
Este in plina desfasurare programul Sibiu - Capitala Culturala Europeana. Cum s-a implicat ministerul in acest program?
Implicatia a fost enorma din toate punctele de vedere. Am preluat cheltuielile referitoare la refacerea unui numar de 33 de fatade, de turnuri, de ganguri, situate in Piata Mare, Piata Mica, str. Balcescu. Am realizat investitii de peste 1 milion de euro, prin achizitionarea a doua scene mobile, cu gradene, si a instrumentarului tehnic, audio-video aferent. Am cumparat un pian Steinway pentru Filarmonica. Finantam 50% din toate proiectele selectate si prezentate pe parcursul anului, unele extrem de incitante. Trecand repede in revista ceea ce s-a intamplat in prima parte a anului, voi mentiona doua evenimente care mi se par deosebite. Este vorba despre concertul orchestrei Teatrului Scala din Milano si despre premiera piesei Pescarusul, in regia lui Andrei Serban. Mentionez foarte succint si alte evenimente in perspectiva. Este vorba despre intalnirea ecumenica de la Sibiu, la care vor veni peste 7.000 de reprezentanti ai cultelor crestine din Europa, despre un mare festival de teatru liric, de unde nu va lipsi Staatsoper din Viena, dar si alte teatre de opera importante din tara si din strainatate. Vom organiza o microstagiune la Filarmonica din localitate in perioada Festivalului "George Enescu", cu o participare internationala selecta. Sigur, mai sunt apreciatele intruniri de teatru de la Sibiu, care vor dura 2-3 luni, cu mari montari din toata lumea, cunoscutul Festival de Film Astra, Festivalul de Jazz s.a.m.d. Intentionam sa incheiem anul cultural intr-o maniera extrem de interesanta si spectaculoasa de Ziua Nationala, la 1 decembrie.
Sunteti multumit de cum s-au desfasurat pana acum manifestarile de la Sibiu?
N-am avut prilejul sa monitorizez toate evenimentele. Am mers de cateva ori la Sibiu in acest an si am asistat, de fiecare data, la prestatii de calitate. Exista mult interes public si sunt convins ca, odata cu venirea primaverii si a verii, numarul vizitatorilor, al spectatorilor va creste de o maniera sensibila.
Interviu realizat de Razvan Braileanu
