Pe aceeași temă
Domnule Johannis, va rog sa faceti o istorie a proiectului "Sibiu - Capitala Culturala Europeana". De unde a venit ideea, cum a decurs depunerea candidaturii, apoi acceptarea ei?
Ideea de a transforma Sibiul in capitala culturala europeana este mai veche. Imi amintesc ca inca din anul 2000 am avut discutii cu actori culturali din Sibiu, care au dus in prima faza la o incercare de apropiere de Liverpool, lucru care nu a functionat. Intre timp, incepuse efectiv restaurarea Casei Luxemburg din Piata Mica si, in mod natural, s-a creat o apropiere intre responsabilii din Luxemburg si noi, cei de la Sibiu. Restaurarea a durat trei ani, s-a finalizat in 2004 si, in tot acest timp, s-au creat legaturi foarte stranse intre Sibiu si Luxemburg, inclusiv legaturi intre actori culturali si intre administratii.
Cum se ajunsese la aceasta restaurare a Casei Luxemburg?
Pe vremea cand d-l Ion Caramitru a fost ministru al Culturii, in ‘98, a convocat o conferinta internationala la Sibiu, pe tema Salvati centrul Sibiului. Ideea era de a prezenta valorile sibiene si de a gasi parteneri care sa ajute la salvarea acestor comori. O reactie directa si pozitiva a fost a Luxemburgului, care, prin Ministerul Culturii luxemburghez, a restaurat Casa Luxemburg. Luxemburgul fusese stabilit drept Capitala Culturala Europeana pentru 2007 si, in toamna lui 2003, ministrul de atunci al Culturii din Luxemburg, d-na Erna Hennicot-Schoepges, impreuna cu staff-ul ei, au considerat ca ar fi un castig pentru Luxemburg sa invite parteneri din Est. Acesti parteneri trebuia sa fim noi. S-a exprimat invitatia la adresa Ministerului Culturii din Romania, care insa a uitat sa ne comunice acest lucru. In ianuarie 2004, noi am aflat direct de la Luxemburg ca s-a transmis aceasta invitatie de a ne prezenta impreuna in fata juriului. Impreuna cu o echipa energica si tanara am pregatit aplicatia, care a fost gata in doua luni de zile, si, in martie, a fost prezentata juriului, care a acceptat dosarul de la prima lectura, lucru mai putin obisnuit. In mai 2004, conferinta ministrilor Culturii si Cultelor din UE a votat in unanimitate pentru Luxemburg si Sibiu, Capitale Culturale Europene in 2007.
Ca sa asigurati succesul acestei Capitale Culturale Europene s-au facut multe investitii si ati colaborat cu diverse autoritati. Spuneti-mi, va rog, cu ce institutii ati colaborat?
Pregatirile au fost foarte multe si foarte intense, avand in vedere ca, in mod normal, un oras are la dispozitie 6-8 ani pentru a se pregati sa devina Capitala Culturala Europeana. Perioada pe care am avut-o noi la dispozitie, 2 ani si jumatate, a fost extrem de scurta si am cautat parteneri si sprijinitori pentru aceasta pregatire. In faza de pregatire am avut o colaborare buna cu Ministerul Culturii din Bucuresti. Apoi, am avut un sprijin foarte bun din partea partenerilor din Luxemburg, care au mai pregatit odata o Capitala Culturala Europeana in 1995 si ne-au dat idei foarte valoroase. Ne-au mai sprijinit si presedintia, guvernul, primul ministru. Toata lumea a inteles ca este un program de importanta nationala deosebit. De altfel, Sibiu - Capitala Culturala Europeana a fost declarat program de importanta nationala prin hotarare de guvern. Am cautat solutii de pregatire a infrastructurii si, simultan, de pregatire a esentei programelor culturale. Partea de infrastructura a functionat destul de bine, am reusit in doi ani sa transformam Sibiul. Am pus in opera proiecte de infrastructura care ar fi fost facute oricum, dar nu in 2 ani, ci poate in 6 sau 7 ani. In paralel, am avut trei call for projects prin care am selectat programe de buna calitate. In prima zi a anului 2007 am reusit sa deschidem Capitala Culturala Europeana in conditii bune.
Fondurile de unde au venit?
Majoritatea banilor au venit din Sibiu. Au fost bani din bugetele curente ale anilor 2005, 2006, 2007, credite pe care le-am luat de la banci europene. A existat un sprijin financiar din partea guvernului pentru reabilitarea aeroportului si un sprijin din partea Ministerului Culturii, cu proiecte care au vizat cladiri declarate monumente istorice in centrul Sibiului, in special reabilitari la casele din pietele centrale si de pe strada Balcescu.
Sibiu - Capitala Culturala Europeana este un motor al dezvoltarii
Anul acesta Sibiul este in centrul atentiei, fiind Capitala Culturala Europeana. Ce se intampla insa incepand cu anul viitor? Ati ridicat o stacheta foarte sus. Ce veti face ca sa mentineti aceasta stacheta?
Noi am considerat de la inceput ca programul Sibiu - Capitala Culturala Europeana nu este un scop final, ci este un motor al dezvoltarii. Si atunci, am incercat sa punem toate pregatirile in opera, in asa fel incat sa duca la o dezvoltare durabila. Aproape toti banii, 99% din fonduri, i-am folosit in proiecte care sunt bune pentru oras si ar fi fost necesare oricum. Foarte, foarte putini bani au fost investiti in proiecte care servesc numai Capitala Culturala Europeana si cu aceasta proportie o sa reusim foarte bine sa mentinem ritmul alert care a fost impus prin programul cultural. Avem o dezvoltare turistica senzationala. In anul 2004, cand a fost declarat Capitala Culturala Europeana, Sibiul avea 3 hoteluri intr-o stare nu foarte buna. In 2005 si 2006 au fost incepute 5 hoteluri noi, unele sunt finalizate, altele sunt in stare avansata de finalizare - deja putem sa ne dam seama de amploarea dezvoltarii in sectorul turistic. In paralel, a aparut o serie de firme si agentii de turism, au aparut filiale ale unor agentii si firme, oferta a fost diversificata si sunt convins ca, in continuare, Sibiul va ramane un punct de atractie turistica majora in Romania. Pe de alta parte, prin infrastructura mult imbunatatita pe care o avem datorita programului de pregatire, s-a imbunatatit si situatia economica in Sibiu. Deci, investitiile, in industrie in special, vor continua si vom avea o economie locala care functioneaza bine foarte multi ani de acum incolo.
Economia locala functiona bine si inainte. Imi amintesc ca, la interviul pe care mi l-ati acordat in 2004, ati declarat ca somajul n-a fost o tema in campania electorala de atunci.
Intre timp suntem in situatia in care trebuie sa inlesnim mobilitatea oamenilor in zona din apropierea Sibiului, pentru a acoperi cererea de forta de munca. Prin aceasta cred ca reusim sa mentinem Sibiul interesant si atractiv pentru investitori. Pe de alta parte, sunt necesare inca reabilitari imense in infrastructura, care ne ocupa foarte multi ani de acum incolo. De asemenea, reabilitarea orasului istoric este doar la inceput. Ea trebuie sa continue foarte multi ani pana cand vom avea o substanta arhitectonica asigurata si stabila pentru o perioada lunga de timp.
Sunteti in cea de-a doua jumatate a celui de-al doilea mandat de primar. Ce alte realizari, in afara de Capitala Culturala Europeana, dar si ce esecuri considerati ca aveti?
Programul C apitala Culturala Europeana este asa de mare si are atatea fatete, incat orice altceva se poate considera ca face parte din program. Au fost ani foarte buni de dezvoltare pentru Sibiu si, in faza asta, chiar nu s-a inregistrat nici un esec. Pregatirile au mers bine, este cel mai mare program cultural care a existat vreodata la noi si faptul ca, pana acum, desi suntem la jumatatea anului, a fost un succes, confirma ca ne-am pregatit bine.
Cat de mult conteaza in aceste realizari relatia dvs. personala cu Germania? Ma gandesc in primul rand la investitorii germani.
Probabil este important ca investitorii sa gaseasca intelegere la conducerea administratiei si de aceea cred ca relatia mea cu posibilii investitori, care s-au aratat interesati de Sibiu, este importanta, fiindca ei au incredere in administratia sibiana, considera ca este eficienta si atunci au si incredere sa investeasca.
Locul meu este in Sibiu
Sunteti presedintele Forumului Democrat al Germanilor din Romania. Unde se situeaza FDGR pe scena politica actuala din Romania?
FDGR nu are o dogma politica, nici nu-si doreste si nu va avea. Forumul este o formatiune etnica, asa cum fiecare etnie recunoscuta din Romania are cel putin o formatiune de acest tip. Noi nu suntem nici ONG, nici partid, ci suntem reprezentantii grupurilor etnice germane din Romania. Si atunci, prin definitie, nu este posibil sa avem orientare politica, fiindca membrii nostri sunt membri prin apartenenta la o anumita etnie. Ei pot fi de dreapta, de stanga, liberali, de orice fel si noi trebuie sa-i reprezentam pe etnicii care se declara alaturi de noi. Deci, nu avem o orientare politica.
Ati fost "curtat" de vreo formatiune politica din Romania?
Nu. Nici o formatiune politica din Romania nu a incercat sa ma coopteze ca membru. Dar o serie de formatiuni politice din Romania au dorit o colaborare cu mine.
Surse din PNL va dadeau drept candidat la presedintie, la un moment dat. Daca veti fi solicitat in mod oficial pentru o pozitie in administratia centrala, veti parasi Sibiul pentru Bucuresti?
Au existat astfel de oferte pe care le-am refuzat si cred ca locul meu este in Sibiu, atata vreme cat sibienii vor acest lucru.
Sa inteleg ca veti candida si pentru inca un mandat de primar?
Da.
Interviu realizat de Razvan Braileanu
