Pe aceeași temă
Dialog pentru consolidarea unei justitii independente
Fundatia Konrad Adenauer , prin Programul Statul de Drept in Europa de Sud-Est, impreuna cu Societatea pentru Justitie (SoJust), au organizat pe parcursul anului 2006, in 7 orase din Romania (Tg. Mures, Cluj-Napoca, Oradea, Suceava, Focsani, Timisoara si Slatina), o serie de seminarii pentru judecatori, in urma carora a fost publicat un ghid privind Factorii de presiune si confictele de interese in justitie.
Despre acest ghid si despre dezbaterile care au dus la aparitia lui am stat de vorba cu dr. Stefanie Ricarda Roos, directoarea Programului Statul de Drept in Europa de Sud-Est al Fundatiei Konrad Adenauer.
Cand si cum s-a nascut ideea elaborarii si publicarii acestui ghid pentru judecatori?
Ideea acestui proiect si, implicit, a acestui ghid s-a nascut in urma cu un an. Initiativa a fost declansata de catre SoJust, care a adresat Fundatiei Konrad Adenauer rugamintea de a le acorda sprijin pentru a dezvolta si implementa un proiect de un an de zile pe tema influentei si factorilor de presiune in sistemul juridic romanesc. Ne-am hotarat sa sprijinim acest proiect din mai multe motive. Una dintre prioritatile Programului Statul de Drept in Europa de Sud-Est este promovarea independentei si impartialitatii in justitie, pentru ca o justitie independenta reprezinta un element constitutiv al statului de drept (Rechtsstaat) si un drept fundamental. Romania este semnatara a Conventiei pentru Drepturile Omului, iar art. 6 spune ca fiecare persoana are dreptul la un proces independent si impartial.
Cum poate fi promovata o justitie independenta prin intermediul unui program cum este Programul Statul de Drept?
Exista diverse instrumente, institutii si posibilitati care ajuta la garantarea independentei justitiei. Printre acestea sunt masurile institutionale (vorbim in principal de Consiliul Superior al Magistraturii si, desigur, de legi), dar, de o egala importanta, sunt si masurile care pot sa-i constientizeze pe actorii participanti la actul de justitie de necesitatea asigurarii independentei. Convingerea noastra este ca independenta justitiei poate fi asigurata numai daca toate aceste aspecte sunt promovate si sustinute in aceeasi masura. Programul Statul de Drept in Europa de Sud-Est a fost conceput ca un program-dialog si am decis sa colaboram si sa sustinem acest proiect al SoJust pentru ca se bazeaza pe un dialog cu judecatorii.
Care au fost principalele etape ale programului?
Impreuna cu reprezentanti SoJust am mers in instante din 7 orase romanesti: Tg. Mures, Oradea, Cluj-Napoca, Suceava, Focsani, Slatina si Timisoara. Acolo, in colaborare cu instantele respective, am desfasurat seminarii de cate o zi, la care au participat cate 15-20 de judecatori. Prima jumatate a fiecarui seminar a fost dedicata prezentarilor si discutiilor, iar cea de-a doua jumatate analizarii unor studii de caz. Mass-media nu au fost prezente la aceste seminarii.
De ce nu au fost invitati si jurnalisti la aceste intalniri?
Am exclus participarea mass-media de la aceste intalniri pentru ca am dorit sa cream un forum in care sa se poata desfasura un dialog sincer, deschis si neinfluentat. Toti judecatorii care au participat la seminarii au fost de parere ca mass-media reprezinta un factor de presiune si de influenta. Am considerat ca, in aceasta prima faza a proiectului, absenta mass-media de la aceste intalniri ar promova mai mult dialogul. La aceste seminarii, pe langa judecatori si membri ai SoJust, au participat si cate un reprezentant al CSM si al Ministerului Justitiei.
Mediatori in dialogul interinstitutional
Cum au decurs aceste seminarii?
Daca ne gandim ca, in total, in Romania exista in functie aproximativ 4.000 de judecatori, ati putea considera ca am reusit sa discutam doar cu o mica parte dintre ei in cadrul seminariilor. Cred insa ca am reusit sa ne atingem scopul pe care l-am avut in vedere, din trei motive. In primul rand, in mod constient, am ales orasele respective din motive geografice, pentru ca pana acum fusesera neglijate din punctul de vedere al organizarii de seminarii in acest domeniu. Majoritatea judecatorilor care au participat la seminarii ne-au spus ca este prima data cand au avut intr-adevar posibilitatea sa vorbeasca cu colegii lor despre factorii de presiune si influenta care afecteaza activitatea judecatoreasca si independenta justitiei. De asemenea, li s-a oferit pentru prima data ocazia de a studia anumite exemple si de a vedea cum se pot aborda acesti factori de influenta si presiune.
Care a fost atmosfera la aceste discutii?
In fiecare seminar am putut observa cum rezervele si tensiunile care existau la inceput au scazut pe parcursul zilei respective. In felul acesta s-a dat si un impuls dialogului si a fost data la o parte aceasta timiditate de a vorbi cu colegii. Judecatorii nu au discutat doar despre aspecte tehnice - daca au sau nu computer la birou, care le este salariul, cati judecatori sunt in instanta respectiva, cate cazuri rezolva pe zi -, ci au abordat si principii, teme care merg la esenta actului de justitie.
Al doilea obiectiv pe care l-am atins a pornit de la ideea ca independenta justitiei poate fi garantata cu succes numai daca toti actorii implicati colaboreaza, si nu lucreaza unul impotriva celuilalt. Ceea ce am observat eu anul trecut a fost faptul ca diferite institutii, fie ca sunt de stat sau reprezentante ale societatii civile, s-au aratat destul de rezervate in ceea ce priveste colaborarea cu alte institutii care au raspunderea de a garanta independenta justitiei. Noi am incercat, prin intermediul proiectului nostru, sa cream un forum in care sa se adune reprezentati ai tuturor institutiilor, sa se aseze la aceeasi masa si sa poarte un dialog deschis, critic si obiectiv, sa discute impreuna despre provocarile care exista cu privire la garantarea independentei in justitie si despre posibilitatile de imbunatatire a acestui aspect. La fiecare seminar, pe langa judecatori, am invitat cate un membru al CSM, al Ministerului Justitiei, precum si mai multi reprezentanti ai societatii civile - prin societate civila inteleg membri ai SoJust. Cel mai bun exemplu este seminarul de la Slatina, unde, pe langa Lidia Barbulescu, membra a CSM, a participat si Monica Macovei, ministrul Justitiei. Inceputul seminarului a fost destul de tensionat si au existat rezerve de toate partile. Am reusit insa ca, intr-un interval de doua ore si jumatate de discutii, sa cream un climat in care a avut loc un dialog constructiv intre toti participantii, iar in final s-a ajuns la niste rezultate constructive in ceea ce priveste imbunatatirea independentei in justitie. Acest lucru se datoreaza in principal tinerilor judecatori participanti, care nu s-au lasat influentati de situatia polarizanta, ci au facut referire in permanenta in mod obiectiv la problemele care exista, au intrebat care ar fi solutiile si au oferit ei insisi solutii. Acest seminar a avut loc in luna noiembrie a anului trecut si la el a participat, ca expert strain, si d-l Christian Schmitz-Justen, judecator de la Curtea de Apel din Köln. Domnia sa a declarat ca, daca Europa mai avea nevoie de o dovada ca Romania este pregatita pentru a adera la UE, acel seminar a fost mai mult decat elocvent.
Programul Statul de Drept in Europa de Sud-Est nu vrea si nici nu poate sa impuna anumite masuri intr-o tara precum Romania. Noi ne asumam doar rolul de "mediatori" - putem facilita existenta unui forum in care sa fie prezenti reprezentanti ai acestor institutii. Pentru a reusi, este esential sa cooperam cu toate aceste institutii implicate. De asemenea, este foarte important sa se inteleaga ca programul nostru nu reprezinta un brat prelungit al unei organizatii nonguvernamentale, al CSM sau al Ministerului Justitiei, ci ca obiectivul nostru este promovarea independentei justitiei, iar acest obiectiv poate fi atins numai daca vom colabora cu toate aceste institutii in aceeasi masura.
Al treilea obiectiv al nostru a avut un rezultat concret, palpabil. Este vorba despre un ghid pentru judecatori - Factorii de presiune si conflictele de interese in justitie. Conform cercetarilor noastre si afirmatiilor membrilor CSM, este prima publicatie pentru judecatorii din Romania in care sunt definiti termenii independenta si impartialitate. De asemenea, tot in premiera, sunt listati factorii de presiune si de influenta, dar si instrumentele si masurile juridice care sa duca la evitarea conflictelor de interese si la eliminarea acestor factori de presiune care exista in justitia din Romania. Alexandrina Radulescu, membra a CSM, prezenta ca referenta in cadrul unuia dintre seminarii, a subliniat faptul ca, din punctul ei de vedere, acest ghid reprezinta un document foarte important, fiind prima data cand se incearca definirea a ceva despre care se vorbeste foarte mult, dar care se afla inca intr-o stare de neclaritate. Acest ghid nu se vrea in nici un caz a fi complet si nu se considera "Biblia" independentei in justitie. Raspunderea pentru acest ghid este a celor trei autori (Horatius Dumbrava, Dana Cigan si Cristi Danilet, membri ai SoJust). Ghidul are un tiraj de 1.000 de exemplare si va fi transmis tuturor oraselor in care exista judecatorii. Acest ghid este si un impuls pentru discutii ulterioare. Speranta mea este ca dialogul initiat de noi in cadrul seminariilor va fi continuat de catre judecatori.
Factori de presiune
Din discutiile la seminarii, care au fost principalele probleme enuntate de judecatori?
A existat in permanenta o constientizare a unor factori de presiune, care au fost repetati mereu. De exemplu, exista factori de presiune materiali, cum ar fi salariile mici. Alti factori de presiune repetati permanent au fost mass-media, dar si jurisprudenta, care nu este unitara. Judecatorii au discutat despre aceste lucruri, insa disponibilitatea de a dezbate aceste aspecte a fost diferita de la un oras la altul si de la o persoana la alta. Un punct critic numit de fiecare data a fost faptul ca judecatorii nu se simt reprezentati de catre nici o institutie a statului, ci mai degraba simt ca se afla undeva intre Ministerul Justitiei si CSM, victime ale tensiunilor dintre aceste institutii. Acesta este singurul aspect specific pentru Romania pe care l-am sesizat. Expertul german care a participat la seminarii mi-a spus ca toti ceilalti factori de presiune si de influenta sunt prezenti, in grade diferite, in toate tarile.
Participantii la seminarii au fost de parere ca aceste probleme se pot rezolva mai degraba prin coduri etice sau prin masuri legislative?
Raspunsul a fost diferit si a depins de fiecare data de factorii de presiune individuali care existau la nivel de oras. Daca vorbim despre masuri legislative, numite mai degraba masuri disciplinare, atunci exista pericolul ca acestea sa reprezinte o interventie in independenta justitiei. In acelasi timp, participantii au constientizat faptul ca un cod etic care sa nu prevada sanctiuni presupune un grad foarte mare de responsabilizare si de constientizare din partea judecatorilor.
Interviu realizat de Razvan Braileanu