E nevoie de o "politica rasariteana" a Romaniei

In contextul in care guvernul de la Chisinau s-a plans ca politicile Romaniei ameninta statalitatea si securitatea nationala a Republicii Moldova, l-am intervievat pe presedintele Partidului Social Liberal din Republica Moldova, Oleg Serebrian, in legatura cu relatiile dintre cele doua state vecine.

Care credeti ca sunt cauzele tensionarii relatiilor din­tre Republica Moldova si Romania din ultima peri­oa­da?

In primul rand este o cauza de natura electorala. Par­tidul Comunistilor a pierdut in ultimul timp o buna parte din electoratul credincios de limba rusa pe care-l avea, odata cu asa-zisa reorientare spre mesajul proeuropean, dupa 2005. La alegerile recente din regiunea auto­noma Gagauz-Yeri, unde luau pana acum 90% din voturi, comunistii au pierdut intr-un mod lamentabil, in po­fida interventiei personale a presedintelui Voronin. Din aceasta cauza, probabil ca anumiti consilieri in tehnici electorale l-au sfatuit ca mesajul proeuropean ar trebui sa fie diluat si cu un mesaj antiromanesc pentru re­captarea unei parti a electoratului non-romanesc din Republica Moldova, dar si a unui electorat mai nostalgic, prosovietic din randul comunitatii romanesti.

 Dar dincolo de acest aspect electoral exista si un al doilea motiv. Federatia Rusa, care se afla intr-un razboi tacit cu Occidentul in ultimul timp, este nemultumita de ex­tinderea  Aliantei Nord-Atlantice si de cea a UE, de faptul ca unele tari noi membre ale UE (in primul rand Ro­mania si Polonia) sunt prea active in spatiul pe care rusii il numesc "vecinatatea imediata". De aici si mesajul anti­polonez pe care-l are Partidul Regiunilor din Ucraina, de orientare proruseasca, la fel si mesajul antiro­ma­nesc in cazul unor formatiuni politice din Republica Moldova, in primul rand PCRM. Sa nu uitam ca acest dis­curs antiromanesc a fost preluat imediat dupa vizita la Chisinau a amiralului Zubakov, ex-ambasador al Fe­de­ratiei Ruse in Republica Moldova, actualmente secretar general adjunct al Consiliului National de Securitate al Federatiei Ruse. La fel, ultimele declaratii facute de ministrul rus Lavrov, legate de cetatenia romaneasca in Republica Moldova, pe care dansul a considerat-o drept un afront la adresa securitatii si sigurantei nationale a Fe­deratiei Ruse, in pofida faptului ca Federatia Rusa ofera cu prea multa larghete cetatenie ruseasca ceta­te­nilor moldoveni, georgieni, s.a.m.d.

Referitor la acordarea cetateniei romane, cum a fost privita ea de catre populatie?

 Fireste ca pozitiv. Foarte multa lume cauta sa obtina acest pasaport romanesc, nu numai romani, dar si foarte multi rusi, gagauzi, si nu neaparat din sentimente pro­ro­manesti, ci din motive cat se poate de pragmatice. Pa­saportul romanesc e un fel de asigurare: omul este sigur ca, daca lucrurile merg prost, poate pleca oricand in  UE. De altfel, nu toti cei care cauta un pasaport ro­ma­nesc au de gand sa plece din Republica Moldova. Cei care vor sa plece, au plecat demult si fara pasaport ro­ma­nesc si fara oricare alt pasaport. Exista insa foarte mari asteptari in legatura cu simplificarea procedurii acor­darii cetateniei romanesti, din pacate procedura fiind una foarte dificila in prezent. Rusii ofera foarte repede cetatenia ruseasca, printr-o procedura foarte simpla. In cazul Romaniei, lumea este nemultumita de cozi, de faptul ca trebuie sa astepte foarte mult timp. Este foarte multa birocratie si, desi sunt peste 800.000 de cereri, nici una dintre ele nu a fost solutionata. Numarul ce­ta­tenilor romani din Republica Moldova este de maximum 150.000 la ora actuala.

Puteti face o comparatie cu numarul de cetateni rusi?

Cel putin in partea basarabeana a Republicii Moldova se vorbeste de 165.000 de cetateni rusi, sunt peste 50.000 de cetateni ucrainieni, deci va puteti da seama ca e o cantitate destul de mare de cetateni straini. Aces­tia insa pastreaza si pasaportul moldovenesc.

 Populatia vrea in  UE si o relatie stransa cu Federatia Rusa

 Care sunt relatiile Republicii Moldova cu  UE?

 Comunistii au inoculat aceasta idee ca, indreptandu-ne spre Europa, lucrurile devin si mai proaste: "cu rusii era mai bine". In realitate, noi nu am facut mai nimic ca sa ne apropiem de Europa. Mai rau, am reusit sa ne stricam relatiile cu vecinii: cu Ucraina, cu Romania. Nu am reusit sa edificam o relatie buna de parteneriat cu  UE, nu avem prieteni in interiorul UE, poate cu exceptia bal­ticilor, care cunosc Republica Moldova prin traditie sau prin inertie si ne privesc cu o anumita simpatie. Dar avem o diplomatie foarte proasta si nu au fost facuti pasi concreti in vederea apropierii noastre de UE. In legatura cu CSI, aici probabil ca Rusia nu are inca o conceptie foarte clara despre ce vrea sa faca in spatiul post-sovietic, care ar fi mecanismele de integrare, reintegrare sau dezin­tegrare.

 In ce directie vrea electoratul sa se indrepte Re­pu­blica Moldova: spre Federatia Rusa sau spre  UE?

 Populatia vrea in  UE si o relatie stransa cu Federatia Rusa, asta este simbioza noastra. Peste 80% din res­pon­dentii sondajelor sustin ca Republica Moldova trebuie sa se integreze concomitent in UE si in CSI, ceea ce este absurd. In pofida politicii sale foarte dure la adresa Republicii Moldova, Rusia ramane destul de populara. Cauza acestei popularitati este presa. Republica Moldova nu are practic o presa proprie, autohtona. Suntem in spatiul informational rus, deseori cetateanul de rand din Republica Moldova cunoaste mai bine clasa politica ruseasca decat pe cea din Republica Moldova. Foarte multi romani moldoveni de la tara inca mai cred ca exista o relatie de subordonare a Republicii Moldova in raport cu Federatia Rusa. Generatia tanara, aproape in­di­ferent de origine etnica, este mult mai clar orientata spre Europa. Este de inteles ca un pensionar, un om care a trait toata viata lui in Uniunea Sovietica, pastreaza aceasta fidelitate fostei patrii careia i-a slujit cum a putut, in care a trait, de care il leaga anumite amintiri. Ge­neratia tanara, care nu mai este prizoniera acestor nostalgii sovietice, este mult mai ferma in ceea ce priveste cursul proeuropean al nostru si spera ca Republica Moldova, alaturi de Romania, sa faca parte din spatiul european.

Poate aceasta generatie tanara sa aduca o schimbare, in conditiile in care un sfert din populatia Repu­blicii Moldova este plecata in strainatate, intr-un fel sau altul?

De regula, sunt plecati in strainatate oamenii in varsta de 25-45 de ani. Cand vorbesc de generatia tanara ma refer in primul rand la studenti. Chiar si cei de peste hotare nu au plecat din Republica Moldova defi­nitiv, ei se intorc, isi cumpara apartamente, spera sa in­­ceapa o afacere. Acesti oameni se intorc din Italia, din Spania, vin cu alta mentalitate, cu alte impresii si cu spe­ranta. Deci acesta este elementul pozitiv al acestei mi­gra­tii sezoniere a cetatenilor nosti in afara.

Care este discursul clasei politice?

 In "boutique-ul" politic de la Chisinau puteti gasi si par­tide clare prorusesti, care sustin ca Republica Moldova trebuie sa aiba rusa ca limba oficiala. Puteti gasi si formatiuni politice din cealalta extrema, care sustin ca, in cateva luni sau in cateva saptamani, trebuie sa de­molam frontiera pe Prut si sa ne unim cu Romania ne­conditionat. Aceste partide sunt reprezentante ale unor curente marginale. Majoritatea formatiunilor de dreap­ta sunt proeuropene si proromanesti. Noi, Partidul Social Liberal, pledam pentru oficilizarea sintagmei "Republica Moldova - al doilea stat romanesc" si punctul nostru de vedere este ca Romania si Republica Moldova trebuie sa se integreze gradual dupa aderarea Republicii Moldova la  UE, pana la fuziunea completa. Sunt si partide stataliste, precum Partidul Democrat sau Alianta Moldova Noastra, care pledeaza pentru edificarea unui stat moldovenesc independent, altele mai adauga plurietnic, multicultural, adica sunt pentru oficializarea limbii ruse in calitate de limba de stat, alaturi de limba ro­mana.

In Republica Moldova exista o guvernare autoritara

Partidul Social Liberal a stabilit parteneriate in strai­natate?

Suntem singurul partid politic din Republica Moldova si al doilea partid din spatiul ex-sovietic care a fost primit in Internationala Liberala. Recent, am semnat si un raport de colaborare cu PNL din Romania. Sigur ca exista aceasta afinitate doctrinara, dar noi am dori sa avem o relatie cat se poate de stransa cu toate partidele democratice importante din Romania. Am cultivat de-a lungul anilor o relatie buna cu toate partidele majore de pe scena politica din Romania si ne-am bucura foarte mult ca si ele sa priveasca partidele politice din Republica Moldo­va nu doar prin prisma doctrinei. Pentru cineva de la Bu­curesti nu trebuie sa fie important daca un partid de la Chisinau care are vocatie proeuropeana se declara so­cial-democrat, liberal, conservator sau de alta natura. Este important ca are in agenda lui aceste doua principii: edificarea unei societati democratice si ideea europeana, implicit si romaneasca.

Care sunt asteptarile opozitiei democrate si ale societatii civile din Republica Moldova fata de Ro­mania?

 Noi ne-am dori ca Romania sa aiba in primul rand o politica rasariteana coagulata si coerenta, care sa ia in calcul in primul rand Republica Moldova, dar si Ucraina, tara in care exista o importanta comunitate romaneasca. Cred ca dupa ce a fost epuizata agenda privind integrarea in  NATO si UE, care au fost prioritare, Romania trebuie sa revina la preocuparea ei fireasca pentru ceea ce se intampla cu cei peste 3 milioane de romani din Est. Nu vreau sa spun in nici un caz ca Romania nu se intere­seaza de ce se intampla in Republica Moldova, insa deseori interesul vis a vis de Republica Moldova pare unul sporadic si, mai ales, unul incoerent. De asta e nevoie de o "politica rasariteana" elaborata si concreta, asa cum o au polonezii sau germanii. In cazul Romaniei, aceasta conceptie trebuie sa tina cont de doua lucruri: ca in Republica Moldova 78% din populatie sunt romani si ca, din pacate, cel putin pentru momentul de fata, in Re­publica Moldova exista o guvernare autoritara. Sprijinirea societatii civile, a comunitatilor locale, dar si a pre­sei romanesti din Republica Moldova, mai ales a unor posturi independente de televiziune si radio, cum este Vocea Basarabiei bunaoara, trebuie sa fie o parte com­ponenta a acestei conceptii. Democratizarea Basarabiei si revenirea populatiei ei la valorile romanesti si eu­ropene alaturi de sprijinirea politicii prooccidentale a Ucrainei si prezervarea identitatii etnoculturale a co­mu­ni­tatilor romanesti din sudul Basarabiei si nordul Bucovinei pot fi elementele-cheie ale unei viitoare "politici ra­sa­ritene" a Bucurestiului.

Interviu realizat de Razvan Braileanu