Europa nu este doar o idee romantica

Excelenta Sa, Henri Paul, Ambasadorul Frantei La Bucuresti | 24.10.2007

Pe aceeași temă

Cum priviti evolutia Romaniei la aproape un an de la aderarea la Uniunea Europeana?

 Ei bine, primul lucru care ar fi de spus este ca, atunci cand Romania a aderat la Europa, facuse eforturi pentru a fi pregatita sa faca acest pas. Avea sperante enorme si asteptase indelung aceasta aderare. In acelasi timp, avea o viziune oarecum romantica asupra acestei aderari, pentru ca romanii sunt un popor care aspira foarte puternic spre Europa. A fost deci inevitabil ca, imediat dupa aceasta casatorie extraordinara, sa se resimta o mica dezamagire, pentru ca Europa este, bineinteles, un continent, o idee romantica, dar, in acelasi timp, este o organizatie administrativa si economica, o organizatie politica, diplomatica. Ceea ce nu este prea romantic. Acum, Romania se afla in faza in care a aflat ca Europa nu este doar o idee romantica. Aderarea la Europa inseamna de fapt aderarea la Uniunea Europeana, iar Uniunea Europeana este un vis frumos european, dar in acelasi timp este un proiect cu multe aspecte administrative si organizatorice, un proiect care inseamna multa politica. Cred ca Romania se afla acum in faza in care este pe cale sa-si dea seama ca aderarea la Uniunea Europeana inseamna foarte multe lucruri practice, concrete si deloc romantice. De exemplu, Uniunea Europeana inseamna, pentru inceput, ca romanii sa mearga sa voteze la alegerile europene. Le urez romanilor sa voteze la alegerile europene, dar pentru moment se pare, conform sondajelor de opinie, ca maximum 40% vor merge la vot. Si, in acest caz, eu as dori sa atrag atentia: daca romanii cred intr-adevar in visul european, ei trebuie sa mearga la vot. Trebuie sa-si exprime optiunea. Pentru ca cei care trebuie sa se exprime sunt europenii, cei care-si vor trimite reprezentantii in Parlamentul European, iar Europa Parlamentului European devine din ce in ce mai importanta. Deci, eu unul vad Romania ca pe o tara membra cu drepturi depline a Europei si, tocmai pentru ca vad astfel lucrurile, cred ca este nevoie ca romanii sa se prezinte la urne pentru alegerile europarlamentare. Iar apelul meu catre romani mai este ca ei sa-si exprime optiunea, pentru a se feri de pericolele legate de UE, nu de pericole politice autohtone.

Absenteismul la alegerile europene se manifesta si in alte tari.

 Da, dar prin ce se diferentiaza Romania de unele tari europene si prin ce se aseamana cu altele? Romania este pentru mine mai europeana decat alte tari europene care sunt acolo de mai mult timp. Imaginati-va cazul Turciei. Sa presupunem o secunda ca Turcia ar putea intra in Uniunea Europeana. Cum credeti ca ar vota turcii daca ar fi membri ai Uniunii Europene?

Turcia ar dori sa fie membra UE si asteapta de foarte mult timp.

 Nu chiar de atat de mult timp. In privinta Turciei, guvernul francez si presedintele nostru s-au exprimat. Foarte recent a avut loc o vizita a ministrului de Externe in Turcia. E clar ca turcii aspira sa intre in UE, dar este de asemenea clar ca nu au fost indeplinite toate conditiile. Aproape nimeni nu mai vorbeste astazi, de exemplu, despre problema Ciprului. Este totusi curios! Cipru este deja o tara a Uniunii Europene. Imaginati-va ca Turcia ar deveni membra a UE. Ce ar zice Cipru? Trebuie sa intelegem ca este un timp al negocierilor si al diplomatiei. Asa cum a spus presedintele francez, exista capitole deschise discutiei si capitole inchise. Oricum, pentru a intra in UE e timp destul. Turcia ramane o mare putere economica, mai ales in acea zona, care se va dezvolta si care poate fi un puternic partener economic, comercial si politic al Uniunii Europene. Nu trebuie sa ne grabim.

Criza politica si institutionala din Romania face multe probleme romanilor, dar si Uniunii Europene. Recent, Romania a primit o scrisoare de avertisment din partea Comisiei Europene cu privire la posibile sanctiuni pe agricultura.

 Scrisoarea Comisiei Europene nu este legata de o criza politica romaneasca. Scrisoarea Uniunii Europene se datoreaza in mare masura faptului ca este intotdeauna foarte complicat sa aloci finantari europene. Toata lumea stie ca Bruxellesul are un sistem administrativ complex, care cere tarilor membre sa respecte numeroase recomandari si reguli generale europene si asta face parte din ceea ce am numit mai devreme totala lipsa de romantism a organizatiei. Administratia Bruxellesului, care este utila, necesara, ridica multe probleme carora Romania va trebui sa le faca fata. In orice caz, noi, francezii, suntem gata sa va ajutam. Amintesc ca exista in prezent la Ministerul roman al Agriculturii asistenti si specialisti francezi valorosi care muncesc pe aceasta tema. Am propus si am oferit Ministerului roman al Agriculturii si primului ministru ajutorul nostru pentru a rezolva aceasta problema. Si noi ne-am confruntat cu aceleasi probleme si cunoastem toate dificultatile legate de fondurile structurale si de implementare a programelor. Procedurile sunt foarte greoaie si complexe. Cunosc toate problemele, intrucat eu m-am ocupat de gestionarea "crizei bananei". Este foarte complicat cand vine vorba de Bruxelles si trebuie sa convingi foarte multi oameni, foarte multi tehnicieni de acolo. Romania se afla in aceasta faza. Voi face tot ce pot pentru a fi avocatul Romaniei pe langa Bruxelles.

Cum decurge  cooperarea dintre Franta si Romania?

Eu cred ca avem o cooperare foarte buna. Un domeniu in care se vede foarte bine acest lucru este, de exemplu, politia, domeniul de lupta impotriva traficului de fiinte umane, a traficului de droguri. Cooperarea dintre Franta si Romania merge foarte bine si este foarte utila pentru cele doua tari. Un alt domeniu ca exemplu de buna cooperare este cel despre care tocmai am vorbit, cel al agriculturii. Agricultura romaneasca are probleme serioase care vin din trecut, iar noi am putea sa va fim de folos. Alt domeniu in care dorim sa ne implicam este dreptul, pentru ca dreptul romanesc este foarte apropiat de cel francez, ca intreg sistemul judiciar. Franta este o tara a dreptului, iar eu sunt sensibil la acest aspect, pentru ca eu insumi sunt jurist. Insa un domeniu in care n-am prea fost prezenti este cultura. Eu, care iubesc cultura, pot spune ca aici avem foarte multe lucruri de facut. Romanii nu mai trebuie sa vada Franta ca pe o tara a culturii vechi, stramosesti. In Franta cultura este un fenomen foarte viu. Politicile culturale sunt foarte vii. Exista o enorma efervescenta in domeniul teatrului, al muzicii, al dansului, al literaturii. A fost un moment in care Franta si Romania au vibrat impreuna si este foarte trist ca acest lucru nu se mai intampla acum. As fi foarte fericit daca aceasta comuniune ar reinvia.

Sunteti de putina vreme in Romania. Ati calatorit prin tara?

Am fost in Transilvania, la Arad, Sibiu, Cluj, am fost doua ore la Sinaia si am calatorit putin prin jurul Bucurestiului. Curand insa voi merge la Timisoara, apoi la munte, unde vreau sa vad cum merg lucrurile intr-un proiect realizat in colaborare cu Franta. Vreau sa merg si la Satu Mare si spre celelalte granite, ca sa am in minte dimensiunea geografica a Romaniei.

Sunt probleme in chestiunea cooperarii franco-romane?

Sincer, va pot spune ca nu sunt probleme. Cand am sosit in Romania, am avut parte de o primire extraordinara din partea tuturor. In chestiunea cooperarii franco-romane singura problema ar fi a largirii si aprofundarii domeniilor.

Sunteti multumit de activitatea institutiilor romanesti in aceasta cooperare?

Nu sunt in masura sa judec administratia romaneasca. Sunt foarte multumit.

Ma gandesc la Liceul Francez din Bucuresti, un proiect inca nerealizat.

Aveti dreptate. Dar Liceul Francez din Bucuresti este in realitate problema francezilor, nu a romanilor.

De ce?

Partea franceza este cea care trebuie sa gaseasca o cale de a construi un nou liceu. Pana in prezent au existat cateva episoade tragi-comice, ca sa spun asa.

Adica?

 Este ca intr-o piesa de Caragiale, o foarte frumoasa poveste franco-romana. Am inaugurat un teren, dar nu am construit liceul. Ma gandesc ca, atunci cand va trebui sa tin un discurs despre istoria acestui liceu, voi incepe prin a spune ca inceputurile lui reprezinta un amestec de Caragiale si Ionescu. Cred ca mai mult Ionescu decat Caragiale. Avem deci, pentru inceput, ceva din Amadeu ori cum sa te descotorosesti de belea. Apoi avem un pic din Scaunele, pentru ca au fost vehiculate mai multe terenuri si nu am reusit sa construim pe niciunul. A fost pusa prima piatra, dar ea n-a fost niciodata urmata de o a doua. Insa, dincolo de aspectul tragi-comic, trebuie sa gasim un mijloc de conlucrare intre Ambasada Franceza si comitetul de parinti, pentru ca nu trebuie sa uitam ca liceul este girat de comitetul de parinti, nu de catre statul francez. Trebuie sa delimitam clar ce are de facut fiecare. Este nevoie, de asemenea, de un program pentru a putea construi o cladire, dar nu putem face nimic pana cand nu avem un teren. Deci, in primul rand trebuie sa ajung la un acord cu comitetul de parinti, apoi sa elaborez un program si apoi sa gasesc un teren unde sa putem construi. Vreau un program ambitios si vreau sa gasesc o modalitate de a-l finanta.

Deci liceul francez ramane inca in stadiul de proiect.

Da, este un proiect, dar un proiect prioritar.

Sunt multi francezi in Bucuresti interesati de acest liceu?

Sunt francezi si deopotriva romani, pentru ca aproape 40% dintre elevi sunt romani. Plus copiii franco-romani. Este, nu-i asa, un liceu franco-roman. Si profesorii sunt francezi si romani.

Stiti ca se spune despre Bucuresti, mai in gluma, mai in serios, ca este "Micul Paris", probabil stiti expresia.

Da, am aflat. Pe de-o parte, este adevarat, pe de o alta, este fals. Paris e Paris si Bucuresti e Bucuresti. Sunt lucruri care-mi plac foarte mult la Bucuresti si pe care nu le intalnesc in Paris. De exemplu, strazile pavate cu pietre. La Paris nu mai exista asa ceva sau prea putin. Apoi, in Bucuresti sunt foarte multi copaci.

Sunt multi copaci si la Paris.

Da, dar nu prea avem copaci de-a lungul strazilor, pentru ca s-a constatat ca reprezinta un pericol pentru automobilisti.

Bucurestiul are mult farmec si este un oras care imi place foarte mult.

 

Interviu realizat de Rodica Palade

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22